sâmbătă, 24 august 2013

Galaţi oraş roman III

Că zona Galaţi este plină de istorie nu mai trebuie să ne spună nimeni. Iată câteva exemple de istorie antică a localităţii:

  1. la începutul secolului XX, Vasile Pârvan a numărat 11 tumuli pe platoul din partea nordică a Tirighinei. Peste 50 de ani Mihalache Brudiu număra 19 tumuli, pentru ca la sfârşitul secolului XX, tot el să găsească numai 7 tumuli, restul fiind distruşi de construcţiile anexe Combinatului Sirerurgic. O cercetare din 2009 a unui tumul din zonă, efectuată de istoricul Costel Ilie, de la Muzeul de Istorie din Galaţi, a descoperit 12 morminte din care 4 de incineraţie şi 8 de înhumaţie din perioada romană.
  2. în 1892 în grădina unui olandez stabilit la Galaţi, situată lângă actrualul stadion universitar (Portu Roşu), s-a descoperit o amforă grecească cu rol de urnă funerară. La aproape un secol distanţă, în 1971, în aceeaşi zonă, lângă actualul cămin studenţesc de pe strada Domnească, s-a descoperit o amfora similară cu resturi de oase carbonizate. Mihalache Brudiu le considera în revista Danubius numerele 13-14 din 1992, ca fiind de cult dacic din secolele III-IV î.H., făra să avem însă o datare exactă cu C14.
  3. În 1980 la 500 m vest de castrul roman de la Barboşi, cu ocazia unei excavaţii s-a descoperit o cană din argilă roşie din perioada romană.
  4. în 1962 pe Valul lui Traian din localitatea Traianu, s-a descoperit o cană de lut cu toartă, probabil într-un mormânt.
  5. în zona cimitirului din Cartierul Dunărea s-au descoperit cu ocazia amenajărilor edilitare mai multe elemente de fortificaţie romană, investigate sistematic între anii 1980 şi 2004, identificându-se un castellum de pământ, mărginit de mai multe şanţuri de apărare( fossa), în care s-au găsit mai multe cioburi de amfore, precum şi resturi de animale domestice. S-au identificat peste 20 de amfore, în care în antichitate se păstra vinul, dar şi uleiul de măsline. În apropiere se află necropola aşezării, cu morminte atât de înhumaţie cât şi de incineraţie şi cu diverse obiecte asociate cultului morţilor: ulcioare, căniţe, opaiţe romane, un inel de argint cu piatră pe care este gravată o acvilă, cuie, piroane, probabil din sicrie. Majoritatea sunt specifice culturii romane şi celei greceşti din antichitate.
  6. Arheologul Gabriel Jugănaru a descoperit, în 2011 în necropola din Cartierul Dunărea, mormântul unei femei, care conţinea un pandantiv metalic semilunar, împreună cu mărgele de sticlă şi o monedă foarte rară de tip Tetrassarion emisă la Tyras pentru împăratul Caracalla, monedă ce a circulat între anii 206-217 d. H. Numărul mormintelor descoperite din aceasta necropolă se apropie de cifra de 100.
  7. Miron Costin (1633-1691), a reuşit să citească şi comenteze o inscripţie romană descoperită la Barboşi (lîngă Galaţi): Aşijderea o piiatră mare adusă la Gălaţi la biserica Dii, mai mult nu s-au putut înţelége, făr de atâta, lătinéşte: Severus imperator romanorum; iar românéşte: Sever a Râmului împărat. Şi acei cetăţi dzicŭ Gherghina." (Biserica Dii= Biserica Precista).
  8. Gheorghe Săulescu (1799-1875), atras de ruinele cetăţii dacice şi a castellumului roman de pe înălţimea Tirighina (Ghertina) de la Barboşi, de lîngă Galaţi, ruine pe care le-a identificat cu cetatea Caput Bovis într-o “Descriere istorico gheografică” publicată în 1837, a publicat prima hartă a locurilor şi planurile fortificaţiilor romane.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu