Pagini de istorie a medicinei. Pagini de istorie universala. Pagini de istorie a Galatiului.
miercuri, 28 septembrie 2016
Ministerul Sănatății noastre (viitoare) pune altă Mărie cu aceeași pălarie să se ocupe de infecții nosocomiale
Zilele astea Ministerul Sănătății ne-a făcut nouă muncitorilor din sănătate un cadou: a emis Ordinul Ministrului Sănătătii nr. 961/2016 . În comunicatul de presă ni se spune că Ordinul Ministrului Sănătății (OMS) 961 / 2016, aprobat și publicat în Monitorul Oficial, reprezintă primul act normativ din pachetul legislativ privind controlul infecțiilor nosocomiale
Conform recomandărilor Comisiei Europene, termenul de infecții nosocomiale se redefinește și devine „infecții asociate îngrijirilor medicale”.
Până aici nimic anormal, termenul HAI pe care l-am abordat în alta postare de a mea fiind consacrat în toată lumea.
Anormal mi se pare a pune căruța înaintea boilor, adică a emite norme de curățenie, dezinfecție &co. fără a avea definitivate normele de prevenire și combatere a acestor "infecții asociate îngrijirilor medicale”.
Să luăm un exemplu din OMS 961/2016: Anexa 2, Tehnica de lucru și interpretare pentru testele de evaluare a procedurii de curățenie și dezinfecție, paragraf A: Controlul bacteriologic al probelor de pe tegumente, punct 10, litera a:
"la germenii patogeni izolati se va efectua la cererea departamentulul SPIAAM testarea rezistenței la antibiotice".
Nu exista în nici-o unitate sanitară ceva care să sune a SPIAAM. Dacă acronimul vrea să fie Serviciul de Prevenire a Infecțiilor Asociate Actului Medical, întâi trebuie să-l înființăm și pe urma să-i dăm ceva de făcut. Ori a menține sub altă denumire S.P.C.I.N. sau C.P.C.I.N. (Secții sau compartimente de prevenire și combatere (control) al infecțiilor nosocomiale fără să le reformeze și să le întărească. nu este decât altă Mărie cu aceeași pălărie pusă pe țambalul infecțiilor din spitalele românești.
P.S. nu știu dacă din cele câteva sute de cititori ai mei care au răsfoit paginile blogului meu despre infecții nosocomiale a fost vreun coleg din Ministerul Sanătății, dar știu că una din problemele sesizate de mine și anume lipsa procedurilor de recoltare de probe și standardele de referință au fost reintroduse în O.M.S. 961/2016, după ce fuseseră scoase pe vremea directoratului lui Rafila.
Încet, încet ne întoarcem la Ordinul M.S. 190/1982 care oricum era mai bun decât acest 961/2016.
sâmbătă, 10 septembrie 2016
Comunicatul ANSVA (avem și noi E. coli în carne și preparate de carmangerie nu doar englezii)
Informare
de presă
Rezultatele
acţiunilor cuprinse în Planul Naţional de Control pentru determinarea
prevalenţei Escherichia Coli verotoxigenă în produse alimentare de origine
animală în perioada
08
august - 02 septembrie 2016
În perioada 08.08.2016 -
02.09.2016, în cadrul acestui Plan Naţional de Control* au fost prelevate şi
analizate un număr de 171 probe, din următoarele categorii de produse: carne
(mici, sanitaţie carcasă bovine, sanitaţie carcasă ovine, carne tocată vită, carne
tocată amestec, pulpă vită, hamburger vită, vrăbioară vită refrigerată,
pastramă oaie afumată, pulpă mânzat, cârnaţi amestec, pastramă oaie, carne
tocată amestec vita porc) şi lapte şi produse din lapte (lapte crud vacă,
branza telemea oaie, caşcaval, caş ovine, brânză proaspătă, iaurt).
Probele au fost recoltate
din: abatoare, magazine alimentare, carmangerii, supermarketuri şi dozatoare de
lapte. Echipele de inspectori sanitari veterinari şi pentru siguranţa
alimentelor, desemnate şi instruite pentru a desfăşura acţiunile din cadrul
acestui Plan, au prelevat probe, conform planificării, din judeţele: Argeș,
Alba, Bacău, Botoşani, Bistrița Năsăud, Bihor, Buzău, Bucureşti, Covasna,
Constanța, Cluj, Caraș-Severin, Calarași, Dambovița, Ilfov, Iași, Galați, Gorj,
Harghita, Hunedoara, Mureș, Maramureș, Mehedinți, Olt, Prahova, Teleorman,
Tulcea, Timiș, Satu Mare, Salaj, Suceava, Valcea, Vaslui.
În perioada menţionată, a
fost depistată prezenţa Escherichia Coli verotoxigenă la 14 probe prelevate
din:
•probă rezultată din
sanitaţia carcasei de ovină, abator, judet Vâlcea;
•probă rezultată din
sanitaţia carcasei de ovină, abator, judeţ Vâlcea;
•probă rezultată din
sanitaţia carcasei de ovină, abator, judeţ Vâlcea;
•probă rezultată din
sanitaţia carcasei de bovine, abator, judeţ Suceava;
•probă din carne tocată
vită, magazin alimentar, judeţ Tulcea;
•probă din cârnaţi amestec
subţiri, magazin alimentar, judeţ Tulcea;
•probă sanitaţie carcasă
ovină, abator judeţ Sibiu;
•probă sanitaţie carcasă
ovină, abator judeţ Sibiu;
•probă sanitaţie carcasă
ovină, abator judeţ Sibiu;
•probă recoltată din pastă
de mici, restaurant, judet Caraş Severin;
•probă rezultată din
sanitaţia carcasei de ovină, abator, judet Bistrita Nasaud;
•probă rezultată din sanitaţia
carcasei de ovină, abator, judeţ Bistrita Nasaud;
•probă recoltată din telemea de oaie,
judeţ Olt;
•probă recoltată din lapte crud
bovină, fermă, judeţ Prahova;
Ca urmare, Direcţiile Sanitare
Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor județene, au efectuat controale
oficiale la unitățile în care s-a depistat și comercializat produsele
incriminate și au dispus măsurile prevăzute în Planul Naţional de
Control.
Din informațiile furnizate de IISPV,
Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară, distribuția probelor
analizate până la această dată, pe categorii de produse și rezultate obținute
pentru detecția E.coli verotoxigenă (VTEC), a fost urmatoarea:
-58 probe carne (pulpă vită, carne
tranșată vită, pulpă mânzat, gulaș vită, etc.) din care: 57 probe cu
rezultat negativ (98%) si 1 proba cu rezultat pozitiv (2%);
-100 probe carne preparată (mici,
carnați, hamburger, frigarui, pastramă, etc.) din care: 93 probe cu
rezultat negativ (93 %) si 7 probe cu rezultat pozitiv (7 %);
-88 probe carne tocată (carne tocată
porc, carne tocată vită, carne tocată amestec) din care: 87 probe cu
rezultat negativ (99 %) si 1 proba cu rezultat pozitiv (1%);
-80 probe lapte crud de
vacă din care: 79 probe cu rezultat negativ (98,75%) si 1 proba cu
rezultat pozitiv (1,25%);
-146 probe produse lactate
(telemea, branză maturată, caș, cașcaval, iaurt, smântână) din care:
145 probe cu rezultat negativ (99,3 %) si 1 proba cu rezultat
pozitiv (0,7 %);
-160 probe sanitație de pe
carcase bovine, din care: 157 probe cu rezultat negativ (98%) si 3 probe
cu rezultat pozitiv (2 %); -86 probe sanitație de pe carcase
bovine, din care: 69 probe cu rezultat negativ (80 %) si 17 probe
cu rezultat pozitiv (20 %). Direcţiile Sanitare Veterinare şi
pentru Siguranţa Alimentelor judeţene vor face publice rezultatele analizelor
pentru probele prelevate, precum şi măsurile dispuse în cadrul Planului
Naţional de Control.
*Planul Naţional de
Control pentru determinarea prevalenţei Escherichia Coli verotoxigenă, care a
fost demarat în data de 16 mai şi se va desfăşura până pe data de 31 decembrie
2016, presupune prelevarea şi analizarea de probe prelevate de pe suprafaţa carcaselor
de bovine şi ovine, din carnea proaspătă de bovine şi ovine, din carnea tocată
şi carnea preparată şi din laptele crud şi produsele din lapte crud.
miercuri, 7 septembrie 2016
E. coli rezistente la antibiotice în carnea vândută la supermarket în Marea Britanie - o ameninţare serioasă la adresa sănătăţii umane
Alianţa pentru Salvarea Antibioticelor din Marea Britanie a publicat luni 5 septembrie 2016 rezumatul studiului comandat la Universitatea din Cambridge, pentru depistarea bacteriilor din specia Escherichia coli pe carnea de porc şi de pui vândută în supermarketurile britanice.
Cercetatorii au recoltat 189 de probe de pe carne de porc şi de păsări de curte cu origine
din Marea Britanie, din cele mai mari şapte lanţuri de supermarket-uri britanice, şi
anume: ASDA, Aldi, Coop, Morrisons, Sainsbury, Tesco şi Waitrose.
S-a constatat că 24%
din probele de carne de pui testate au fost pozitive pentru E. coli ESBL pozitivă*,
un tip de rezistenţă la antibioticele moderne de tip cefalosporină, antibiotice deosebit de
importante, deoarece sunt utilizate pentru tratarea infecţii grave cu E. coli.
Un
număr total de 51% din tulpinile de E. coli izolate din probele de carne de
porc şi de pasăre au fost rezistente la antibioticul trimethoprim, care este
utilizat pentru tratamentul infecţiilor tractului urinar inferior (infecții ale vezicii urinare), fiind component al bine cunoscutului Biseptol.
În
plus, 19% din tulpinile de E. coli au fost rezistente la gentamicina, un
antibiotic foarte important folosit pe scară largă pentru tratarea infecţiilor grave ale tractului urinar superior (infecții
ale rinichiului sau ureterelor).
Aceste
constatări sugerează că utilizarea excesivă a antibioticelor în zootehnia intensivă
contribuie, prin trecerea lor în lanţul trofic, la creşterea nivelului rezistenţei
bacteriene, fiind găsit şi în infecţiile umane cu E. coli.
În timp ce consumul crescut
de antibiotice în medicina umană este de asemenea, un motiv major pentru apariţia
rezistenței bacteriene, unii
oameni de ştiinţă britanici susţin că aportul fermei este la fel de important pentru
rezistenţa bacteriană la antibiotice, că de fapt "Suntem ceea ce
mâncăm".
(Prelucrare după un material E.C.D.S.)
*ESBL: Extended Spectrum Beta Lactamase, (betalactamază cu spectru extins). Bacteriile care prezintă aceasta enzimă sunt rezistente la betalactamine, antibiotice din care fac parte penicilinele, cefalosporinele şi aztreonamul. Se cunosc până în prezent două bacterii care prezintă această enzimă: E. Coli şi Klebsiella.