Din nou despre Baal

Majoritate popoarelor din Orientul apropiat au avut in antichitate cultul zeului Baal, chiar daca el s-a numit Melkart, Bel, Moloch sau Kamos. Respectul si dragostea fata de aceasta zeitate a avut nuante diferite de la popor la popor, mergand chiar pana la sacrificii umane, cum am vazut ca se faceau in Fenicia. In general la toate popoarele care-l venerau pe Baal, cultul religios era asociat si cu petreceri, uneori chiar orgii, care implicau si desfrau sexual intre preoti, preotese si credinciosi. In cadrul cultului sarutarea picioarelor statuilor lui Baal, sau a soclului statuilor zeului era obligatorie pentru credinciosii care se rugau, de aceea in evolutia sa cultul a mutat statuile zeului pe platforme, socluri, stalpi sau chiar pe acoperisurile templelor.
Raspandit in tot bazinul mediteranian de fenicieni care l-au exportat in coloniile lor, cultul zeului Baal a fost bine primit si de evrei, care i-au adus noi semnificatii, dar si de greci care l-au asimilat in cultul lui Heracles. Nume rasunatoare din antichitatea mediteraniana sunt variante care au originea in radacina Baal:
HANIBAL
HAZDRUBAR
HAMILCAR
IZABEL
DECEBAL
BALCANI
BABILON
BAAL se cheama si un munte din statul american Idaho.
Alte cuvinte provin in limbile europene prin ebraica, teritoriul actual al Izraelului fiind plin de toponime provenite din Baal: b. HERMON, B. GAD, B. MEON, B. SALISA etc. Biblia de asemenea are cuvinte provenite din aceiasi radacina: BAAL BERIT: cel insarcinat sa controleze respectarea contractelor intre oameni; BAAL PEOR: loc de cult pe inaltimea Moabita Peor, BAAL ZEBUB (Belzebut).