Managementul deficitar al infecţiilor nosocomiale în România II

Scriam în urmă cu câteva zile despre slăbiciunile managementului infecţiilor nosocomiale în România. Să vă dau un exemplu. În ORDINUL   MINISTRULUI SANATATII Nr. 261 din  6 februarie 2007 pentru aprobarea Normelor tehnice privind curăţarea, dezinfecţia şi sterilizarea în unităţile sanitare se stipulează: 

ART. 39

    Alegerea metodei de dezinfecţie şi/sau sterilizare pentru suprafeţe, instrumentar şi echipamente trebuie să ţină cont de categoria din care acestea fac parte şi de modul în care sunt folosite în asistenţa acordată pacienţilor. Pentru dispozitivele medicale invazive este necesară eficacitatea împotriva mycobacteriei atipice (eficacitate mycobactericidă), procesul trebuind să fie eficace împotriva M. terrae şi M. avium.

    ART. 40

    Suprafeţele, instrumentarul şi echipamentele sunt clasificate după cum urmează:

    a) critice - cele care vin în contact cu sau penetrează ţesuturile corpului uman, inclusiv sistemul vascular, în mod normal sterile. În această categorie intră: instrumentarul chirurgical, inclusiv instrumentarul stomatologic, materialul utilizat pentru suturi, trusele pentru asistenţă la naştere, echipamentul personalului din sălile de operaţii, câmpuri operatorii, meşele şi tampoanele, tuburile de dren, implanturile, acele şi seringile, cateterele cardiace şi urinare, dispozitivele pentru hemodializă, toate dispozitivele intravasculare, endoscoapele invazive flexibile sau rigide, echipamentul pentru biopsie asociat endoscoapelor, acele pentru acupunctură, acele utilizate în neurologie;

    b) semicritice - care vin în contact cu mucoasele intacte, cu excepţia mucoasei periodontale, sau cu pielea având soluţii de continuitate. În această categorie intră: suprafaţa interioară a incubatoarelor pentru copii şi dispozitivele ataşate acestora (masca oxigen, umidificator), endoscoapele flexibile şi rigide neinvazive, folosite exclusiv ca dispozitive pentru imagistică, laringoscoapele, tuburile endotraheale, echipamentul de anestezie şi respiraţie asistată, diafragmele, termometrele de sticlă, termometrele electronice, ventuzele, vârfurile de la seringile auriculare, specul nazal, specul vaginal, abaiselang-urile, instrumentele utilizate pentru montarea dispozitivelor anticoncepţionale, accesoriile pompiţelor de lapte.

    Suprafeţele inerte din secţii şi laboratoare, stropite cu sânge, fecale sau cu alte secreţii şi/sau excreţii potenţial patogene, şi căzile de hidroterapie utilizate pentru pacienţii a căror piele prezintă soluţii de continuitate sunt considerate semicritice;

    c) noncritice - care nu vin frecvent în contact cu pacientul sau care vin în contact numai cu pielea intactă a acestuia. În această categorie intră: stetoscoape, ploşti, urinare, manşeta de la tensiometru, specul auricular, suprafeţele hemodializoarelor care vin în contact cu dializatul, cadrele pentru invalizi, suprafeţele dispozitivelor medicale care sunt atinse şi de personalul medical în timpul procedurii, orice alte tipuri de suporturi.

    Suprafeţele inerte, cum sunt pavimentele, pereţii, mobilierul de spital, obiectele sanitare ş.a., se încadrează în categoria noncritice.
Conform acestei împărţiri echipamentele critice se sterilizează chimic sau termic, iar cele semicritice doar se dezinfectează.

Toate bune şi frumoase dar unde se încadrează de exemplu tuburile de la instalaţiile de ventilaţie asistată, cele de la aparatele de anestezie tip Drager, cele de la spirometre? La cele semicritice? Oare celui care a întocmit Normele i-ar cădea bine să i se facă o endoscopie, sau o intubaţie orotraheală cu un tub refolosit şi doar dezinfectat? Nu mai vorbim de aparatele de ventilaţie sau cele de anestezie. Crede oare cineva că după o narcoză  se demontează tuburile de pe aparat să se dezinfecteze?
Literatura de specialitate abundă în lucrări ştiinţifice în care se evidenţiază în aparatura medicala tot ce vrei în materie de germeni patogeni, de la germeni banali până la bacilul Koch. Inclusiv subsemnatul am găsit după utilizarea aparaturii de explorare funcţională respiratorie diversi germeni patogeni, motive pentru care am publicat acest lucru într-o lucrare în cadrul "Zilelor medicale gălăţene din 2010".