Feţele multiple ale hatmanului Ivan Mazepa

Un cartier important din Galaţi şi un parc poartă numele hatmanului Ivan Stepanovici Mazepa. Puţini sunt însă cei care ştiu câte ceva despre hatmanul în cauză şi cum a ajuns el să-şi dea numele unor locuri din Galaţi. A trecut vreodată Ivan Mazepa prin Galaţi? Nu există nici-o relatare în acest sens despre vreo vizita în târgul nostru a hatmanului în timpul vieţii. Chiar şi despre apariţia rămăşiţelor lui în Galaţi sunt multe controverse pe care le vom dezvolta pe viitor. Atunci cum a ajuns în plină perioadă de comunist naţionalist autohton un cartier şi apoi o clonă de-a lui să fie denumit Mazepa? N-avem cartiere cu denumiri istorice în Galaţi, cu excepţia Cartierului Siret, numit Dimitrie Cantemir şi apărut după anul 2000, care oricum este în alt judeţ. Şi atunci? În plină reconquista a valorilor naţionale de către comunişti cum a ajuns un hatman cazac, asimilat de ucrainieni drept erou naţional să fie naşul de botez al unui cartier de aproape 20000 de locuitori?

Răspunsul este din prostie. Habarnauţii din vremea lui nea Nicu n-aveau idee cine-i Mazepa şi ce-a învârtit el prin istorie, de cel urăsc ruşii şi de cel iubesc ucrainienii, aşa cum actualii habarnauţi din politica gălăţeană actuală cred şi acum că Mazepa e un loc de pus un garaj, eventual un nou supermarket, sau poate o mazetă.

S-o luăm metodic.

Ivan Stepanovici Mazepa s-a născut la 20 Martie 1639 în satul Mazepyntsi, aproape de Bila Tserkova, un oraş aflat pe ruta comercială Odesa- Kiev, la aproape 80 de km de capitala actuală a Ucrainei, într-o familie de mici nobili, destul de săraci. Stepan-Adam Mazepa şi soţia sa Maryna s-au străduit să ofere tânărului Ivan o educaţie conformă rangului său, aşa că dupa ce a învăţat să scrie şi să citescă după cărţile din casa părintească, viitorul hatman a fost trimis la Colegiul Mohyla din Kiev, (actuala Universitate Naţională a Ucrainei), iar mai apoi la Colegiul Iezuit din Varşovia. Erau timpuri tulburi pentru Ucraina care încă nu era organizată ca stat, interesele Rusiei, Poloniei, Suediei şi ale Turciei prin tătari făceau legea în acest teritoriu. Nu se ştie dacă pe timpul educaţiei primite la iezuiţi Mazepa a îmbraţişat religia catolică aşa cum este acuzat el astăzi de biserica ortodoxă rusă, cert este că apropierea de cultura catolică a fost în avantajul său atunci cănd a fost primit paj al regelui Poloniei, Jan Cazimir al II lea, Vasa. Viaţa la curtea regală polonă plină de intrigi, turnătorii şi aventuri cu domnişoare de onoare sau neveste de nobili plictisite, nu i-a fost străină junelui Mazepa, care a profitat din plin de ea. Probabil pentru a stinge pornirile juvenale ale mânzului Mazepa, regele se decide să-l trimită în Olanda pentru a învăţa de la ofiţerii din oraşul Deventer, arta artileriei şi noile invenţii legate de manufacturi care înfloriseră în Tările de Jos. Între 1659-1663, Mazepa vizitează Olanda, Franţa, Germania, Italia, învăţând binişor limba din aceste ţări, fapt ce îi va fi de folos mai apoi ca diplomat. Pe lângă polonă, cazacă, rusă învăţase la iezuiţi limba latină, aşa că la întoarcerea la Varşovia devine scutier regal şi în acestă calitate primeşte mai multe misiuni diplomatice pe lângă hatmanii cazaci. Dar traiul la curtea regelui Poloniei are şi părţi bune şi părţi rele: femeile, distracţia şi belelele nu par să-l ocolească. Din această perioadă datează aventura cu o doamna nobila de la curte, pe nume Thereza Falbowski care potrivit legendelor despre Mazepa se va sfârşi urât pentru tânărul cazac. Prins de soţul înşelat în timp ce-i preda lecţii de amor latin învăţate în voiajul recent din Italia, Mazepa este legat fedeleş, uns cu catran din cap până-n picioare, i se toarnă conţinutul unor perne cu puf peste smoala topită transformându-l într-un uriaş pinguin, iar apoi este legat pe spatele unui cal sălbatic care înebunit de bici şi de focurile de puşcoace o rupe la galop scuturând pe spinarea lui nefericitul june.

Nu ştim cât de adevarată este aceasta poveste. Ea a fost scrisă prima dată de Voltaire în Istoria lui Charles al XII-lea, bazându-se pe relatările unui oarecare domn Jan Chryzostom Pasek care fusese învins într-un duel de Mazepa. Dar povestea a prins, dupa Voltaire poetul englez Byron, apoi Victor Hugo, Puşkin, au tratat subiectul care a inspirat de asemenea şi compozitorii Franz Liszt şi Piotr Tchaicovsky şi a însufleţit penelul a numeroşi artişti plastici de la Delacroix, Vernet, Boulanger, Gericault până în zilele noastre.

Mazepa înconjurat de lupi
tablou de Emile Jean Horace Vernet 1826