Prinţesele Cantacuzino

Elena (Pomme) Cantacuzino

Elena (sau Ileana) s-a născut la Bucureşti în 21.09.1900 şi a murit la Pucioasa în 14.08.1983. A fost căsătorită cu Donici Constantin în 1924. În perioada cât a fost la Pucioasa a dat lecţii de franceză şi de engleză copiilor din localitate. După revolutie, cu numele ei a fost botezată o şcoală din Pucioasa: Şcoala nr. 4 "Elena Donici Cantacuzino". Cunoscută de prieteni sub porecla "Pomme", Elena a tinut un jurnal în toata perioada deportării, care a fost confiscat de Securitate şi se pare că este în arhivele CNSAS.

Bălaşa Cantacuzino.

Bălaşa (Marie-Blanche) Cantacuzino s-a născut la 9.08.1899 la Bucureşti şi a murit la Pucioasa în 1976. A fost căsătorită în 1925 cu un diplomat spaniol Paco Amat Y Torres, care după război, s-a recăsătorit în Spania. După moartea prinţesei, sir Patrick Leigh Fermor, un scriitor de succes britanic, a scos mai multe cărţi de călătorie în care pomeneşte şi de Bălaşa, de care s-a îndragostit pe când era ofiţer în Grecia. Celebritatea lui Paddy Fermor a atras o cautare intensă în ultimii ani de către presa britanică, a muzei scriitorului şi a poveştii ei triste.
Mama prinţeselor Bălaşa şi Elena a fost Ana Văcărescu (n. 1873), căsătorită cu Leon Cantacuzino (n. 1869, m. 1923).
Leon era fiul lui George Cantacuzino, născut la Dresda în 1840 şi mort la Alexandria în Egipt, în 1911 şi al Franciscăi Baer născută la Passau în 1844 şi decedata la Băleni în 1844, unde este îngropată în cavoul familiei.

Tot in cavoul familiei mai este îngropat şi străbunicul prinţeselor Cantacuzino, Matei (1809-1842) şi străbunica Aristuţa (sau Ennestina (1816-1902). Matei fusese fiul lui Alexandru, (1787-1841), şambelanul ţarilor ruşi, descendent şi înrudit din/cu familiile boiereşti vechi ale Moldovei şi Munteniei: Cantacuzino, Ghyka, Racoviţă, Basarab. Ascendentul cantacuzinilor urcă până la împăraţii Bizanţului,

Ramura Cantacuzino a dat mai mulţi domnitori în ţările române:

Dumitraşcu Vodă (1620-1685), domn al Moldovei în doua rânduri; 1674-1675 şi 1684-1686)

Ştefan Cantacuzino (1675-1716), domn al Munteniei (1714-1716), ultimul domn pământean.

Şerban Voda Cantacuzino (1634-1688), domn al Munteniei 1678-1688), ctitorul Mânăstirii Cotroceni, cel care a determinat tipărirea primei biblii în limba română şi introducerea porumbului în cultura agricolă.