Se
cunosc în principal 3 valuri mari între Dunăre şi Marea Neagră, numite Transdobrogene: valul mare de pământ,
valul mic de pământ si valul de piatră şi mai multe valuri de importanţă
locală, pe care le vom discuta separat.
Secţiuni arheologice prin Valul Mare de pământ dobrogean, la intersectare cu autostrada A2 foto Mihai Stoian: Fotografie aeriana profesională. |
Valul
Mare de pământ începe de pe malul Dunării de la Cetatea Pătulului, numită şi
Cetatea Cochirleni, din localitatea Rasova, în apropiere de Cernavodă, de unde
porneşte şi Valul Mic de pământ, care merge împreuna cu cel mare 4 km. Cu şanţul spre nord şi berma abruptă, valul
de pământ prezintă şi spre sud un şanţ mai mic, generat de constructorii care
au extras pământ pentru val. Pe un traseu de 41 km, valul urmăreşte Valea
Carasu, apropiindu-se de Valul de Piatră şi situându-se la sud de acesta. Pe
secţiune valul este format din straturi suprapuse de pământ galben, care în
unele porţiuni are un miez din piatră de calcar, locală, acoperită cu straturi
de lut galben bine compactat. De-a lungul valului sunt înşirate 28 de mici
fortificaţii din pământ, care adăposteau garnizoanele, situate la distanţă de 1,1 km şi 36 castele, mai mari dispuse la 1,5 km unul de celălalt. Valul lasă Tomisul
în afara lui. În mare parte afectat de construcăii şi agricultură, valul are totuşi în unele părţi dimensiuni impresionante, peste 10 m.
Valul Mare de pământ foto Panoramio |
Valul
Mic de pamânt este mai lung cu 20 de km decât cel Mare si după o porţiune
paralelă se îndreaptă spre Murfatlar, de unde coteşte spre Constanţa probabil
pierzându-se în zidurile medievale ale cetăţii. Fără castre, castele sau alte
elemente defensive, valul cel mic pare a fi fost cel mai vechi dintre
fortificaţiile liniare ale Dobrogei, celelalte două valuri tăindu-l în mai
multe locuri. Important este că spre deosebire de celelalte 2 valuri, acesta
are şanţul spre sud, motive de nenumărate controverse printre specialişti.
Valurile transdobrogene sursa: România digitală. |
Valul de Piatră este o lucrare care se întinde
pe 59 km, de la cetatea Axiopolis (lângă Cernavodă), spre Marea Neagră, adesea paralel cu Valul Mare. Cu 26 de
castre, valul de piatra este de fapt un val de pământ mantelat ulterior cu
pietre. De-a lungul secolelor o parte din pietre au fost scoase pentru diverse
construcţii, pe coama valului rămânând doar o albie. Şi acest val are şanţul şi
berma spre nord.
Din păcate lucrările agricole, lucrările edilitare (căi ferate, canale de navigaţie, şosele şi mai nou autostrada A2), au afectat porţiuni mari din aceste valuri. Dacă adăugam faptul ca ele au fost folosite ca si castrul roman de la Tirighina (Barboşi) ca sursa de piatră pentru construcţii, iar castrele drept stâne sau adaposturi pentru turme, avem o imagine a degradării monumentelor istoriei noastre prin influenţa factorului uman.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu