Totdeauna
s-a spus despre medici că folosesc limbaje criptice și complicate atunci când
vorbesc despre boli și bolnavi. E adevărat, dar este pe deoparte un mod practic
de exprimare, iar pe de alta parte un drept câștigat printr-un program de
învățare întins pe o grămadă de ani (și acum medicina este cea mai lungă
perioadă de studii universitare în toata lumea).
De
ce practic? Pentru ca e mai simplu să spui sdr.
Gilbert decât hiperbilirunemia neconjugată
nonhemolitica ereditar, sau boala Bornholm
decât pleurodinia epidemică cu virus
Coxsackie B.
De
ce un drept câștigat? Pentru că medicina nu se învață de pe forumuri sau din știrile
de la televizor și nici din Formula As. Iar atunci când reprezinți o
televiziune sau o publicație importantă cred ca ar fi cazul să trimiți la o
conferunță de presă, sau pentru un interviu cel puțin un jurnalist familiarizat
cu termenii medicali, sau în cel mai rău caz familiarizat cu DEX, sau cu
dicționarele de pe internet.
Aud
mereu: virusul piocianic, pacienții de la Colectiv infestați încât
nu mă pot întreba: băieții și fetele astea au habar de termenii pe care-ifolosesc? Uneori nu sunt familiarizați cu ei nici medicii care nu se întâlnesc
cu aceste situații frecvent. Pe un canal serios de televiziune un confrate
aseară vorbind despre mizeria din spitale tot îi tragea cu cinetobacter, probabil oscilând între acinetobacteri și citrobacter.
Ori acum e cazul să dăm niște lămuriri, utilizând nu marile tratate de
patologie ale lumii de care au auzit toți proștii care se uită la serialele cu
medici, ci dicționarele românești sau străine.
Infestare: pătrunderea
unor paraziți externi sau interni în organism. Deci putem folosi termenul când
vorbim despre infestare cu păduchi, infestare cu trichinella spiralis, dar este
impropriu să-l folosim la virusuri, la microbi sau la paraziți unicelulari,
unde se utilizeaza termenii de infectare
sau de contaminare.
Infectare: termen clinic care se referă la invazia unui
microorganism urmată de un răspuns imun din partea gazdei. Deci vorbim de
microorganisme (bacterii, virusuri, prioni, protozoare, unele organisme primitive),
care intrând în contact cu un organism uman sau animal determină reacții
imunologice, cu sau fără reacții clinice. Nu ne infectăm când punem mâna pe o clanță de WC murdară, ci ne contaminăm (bacterian, viral etc.), dar ne infectăm
când după o contaminare nu ne spălăm pe mâini și facem o boală diareică,
sau un sindrom dizenteric.
(rețineți: diz-en-te-ric, dizinterie și
nu dezinterie).
Dacă
o contaminare nu este urmată de o infecție dar bacteriile rămân bine mersi la
locul din organism în care au ajuns, vorbim de o colonizare bacteriană. Mai de mult situației de acest tip i se
spunea stare de purtător, sau purtător
sănătos, întrucât nu se observau modificări vizibile în starea de sănătate
a persoanei respective.
Să
revenim puțin: auzim frecvent despre o cârciumă
infectă, care s-ar vrea de fapt mizerabilă,
sau despre săli de operație sau saloane infectate,
lucru imposibil de vreme ce vorbim de lucruri și nu despre ființe. Mai corect
ar fi să folosim termenul de murdare,
sau daca avem dovezi bacteriologice: contaminate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu