O analiză la rece a epidemiei de rujeolă din România

foto: Emedicine Medscape

Sfârşitul anului 2016 şi începutul anului 2017 a adus în România şi mai apoi şi în alte ţări europene o epidemie de rujeolă care însumează câteva mii de cazuri şi din nefericire şi câteva zeci de decese. Propusă de Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru eradicare, rujeola îşi arată din nou colţii dând cu tifla experţilor în sănătate publică şi stricând prognozele şi statisticile acestora.

Din nefericire România este pentru a nu ştiu câta oară arătată cu degetul, de data asta ca fiind posibilul rezervor al infecţiei rujeolice europene, extinsă în prezent în 26 de ţări de pe bătrânul continent. În plus pe primele patru luni ale anului conducem detaşat atât la numărul de cazuri cât şi la numărul de decese, morbiditatea şi mortalitatea prin rujeolă din ţara noastră fiind comparabilă, sau chiar mai mare decât cea din ţările africane.

Ce se întâmplă în România?

Institutul de Sănătate Publică a raportat pe 5.05.2017 un număr de 5290 cazuri de rujeolă, înregistrate în 38 de judeţe, cu 24 de decese înregistrate în 8 judeţe. Ulterior acestei date s-a mai înregistrat un deces.

          Cele mai afectate judeţe sunt cele din vestul ţării: Caraş Severin: 966, Timiş: 952, Arad: 837, urmate de cea mai mare parte din judeţele transilvane: Mureş: 352, Sibiu: 217, Satu Mare: 189, Hunedoara: 148, Alba; 141, Bistriţa Năsăud: 129, Braşov: 115, Cluj: 101. Peste 100 de cazuri au şi judeţele: Dolj: 348 şi Călăraşi: 181. Nu s-au înregistrat până în prezent cazuri în judeţele Galaţi, Covasna, Tulcea şi Vrancea.

Cât de gravă este situaţia actuală?

          Până în acest moment epidemia din România a atins vârful ceea ce mă face să cred că numărul cazurilor este încă în creştere şi că se va depăşi numărul de cazuri înregistrate în epidemiile recente anterioare: 2005: 5647 cazuri şi 2012: 6166 cazuri. Nu putem aproxima evoluţia în continuare a epidemiei, ea fiind dependentă de mai mulţi factori, din care cel mai important este scăderea masei populaţiei receptive prin vaccinare şi revaccinare, factor care depinde de aprovizionarea cu vaccin şi de implicarea autorităţilor.