Brateș sive Ozolimna

Alexiada ediție din 1729

Știm că Marele Dicționar Geografic Român a fost întocmit sub coordonarea lui George Ioan Lahovary, ajutat de generalul I.C. Brătianu și Grigore Tocilescu, după dicționarele parțiale pe județe. Pentru județul Covurlui autorul a fost domnul Moise Pacu, premiat în 1892 cu 500 lei pentru aceasta lucrare de Societatea Geografică Română.

Născut la Babele în județul Ismail, Moise Pacu a trăit și lucrat la Galați unde a îndeplinit mai multe funcții publice, profesor la Liceul Vasile Alecsandri și la Institutul Notre Dame de Sion, deputat, senator, director și redactor la mai multe publicații locale.

Identificarea Brateșului cu Ozolimna făcută de Nacu în dicționar intră în contradicție cu unele date din textele istorice, deși mare parte din ele au la baza doar textul scris de Ana Comnena în Alexiada, referitoare la conflictul dintre barbari și bizantinii conduși de tatăl său împăratul Alexis I Comnen din anul 1087.

Astfel în Istoria Româniloru de August Treboniu Laurian, 1867, cap. XVI Comanii în luptă cu pacinații, pag. 204: „ Imperatoriulu Alessiu Comnenu supperatu pentru multele stricățiuni făcute de Pacinați, determina se i infrenedie și pleca ellu însuși în contra loru cu oste pre uscatu, iar pre Giorgiu Euforbenu ill trimise cu flota pre mare, să intre cu flota pe gura Dunărei. După ce adjunseră la Durostoru se incinse batalia intre Pacinați și ostile imperiali. Pacinații învinseră și încărcați de prede se intoarsera peste Dunăriă...

Pacinații se închiseră la laculu Ozolimna (între gura Prutului și a Dunastrului) de unde Comanii nu putura să i scotă.” 

(Să citim Pacinați ca fiind pecenegi).

Ion I. Nistor Istoria Românilor, vol. I, 2002, cap.X Transdanubia și Dacia sub prădăciunile pecenegilor:

„La anul 1087 pecenegii pătrunseră adânc în imperiu. Ducele Leon Nikiritis nu se mulțumi numai să-i respingă, ci el trecu Dunarea în Transdanubia, ii urmari în ascunzisurile lor de la Ozolimna, o localitate a cărei identificare prezintă serioase dificultăți. Probabila este încercarea ce s-a facut de curând de a identifica Ozolimna cu "Ezerele Ialomiței" (referire directă la Nicolae Grămadă cel care cercetând la Vatican documente de epocă ajunge la concluzia că Ozolimna era pe malul românesc al Dunării la vărsarea Ialomiței în fluviu). De remacat faptul că localizarea geografică este identică cu amplasarea Orașului (Târgului) de Floci, oraș medieval centru important de comercializare a lânii.

Histoire de Constantinople depuis le regne de l’ancient Justin jusque a la fin de l”Empire,  Paris 1685, cap.IV, L’Empereur Alexis, liv. VII (text aproape identic cu cel al Anei Comnena din Alexiada.

„Sciții speriați de aceste cereri se retraseră în lacul Ozolimna... Lacul este atât de mare că nici un geograf nu l-au descris vreodată. El este înconjurat de sute de munți, umflat de apele a infinite de râuri care se varsă în el. El poartă corăbiile cele mai mari încărcate și mai grele ceea ce este dovada certă a unei adâncimi considerabile. El își trage numele de la un miros rău pe care-l emană, iar hunii care locuiesc în jurul lui și care în limba lor se numesc Ouzieni.”