Una
din figurile caminului Facultaţii de Medicina din Tg. Mureş de pe vremea
studenţiei mele era Sandu Capăţână. Ardelean din Sibiu, fiu de avocat renumit,
Sandu era cu trei ani mai mare decât mine și a fost cel care ne-a calauzit
primii paşi prin Căminul de băieţi nr. 3 al facultăţii. Solid, cu o calviţie
precoce, Sandu a devenit imediat prietenul bobocilor prin firea sa deschisă şi
comunicativă şi prin numeroasele sfaturi pe care ni le dădea.
-
Băi pifanilor o să
daţi de dracu’ la anatomie dacă nu nimeriţi la un asistent bun! La anatomie nu
profesorul contează ci asistentul universitar, că dacă e vreunul fără
experienţă ca... (şi ne spunea un nume
de asistent de la catedra de anatomie care fusese mare și tare prin U.A.S.C.R.), ăla n-o să vă arate nimic
că nu ştie şi-o să daţi de dracu’ la examen!
-
Cum adică nu ştie,
ce nu-i şi el doctor, n-a trecut prin facultate şi prin anatomie?
-
He-he he! Da’ ce
crezi tu bobocule că dacă ai facut facultatea de medicina înseamnă că poţi şi
să predai la alţii? Hai să-ţi zic eu cum e cazul. Fiecare grupă de studenţi
primeşte un cadavru pentru disecţie pe care-l păzeşte tot anul.
-
De ce să-l
pazească?
-
Să nu-l fure!
-
Pe cine?
-
Pe mort!
-
Cum adica să fure
mortu’?
-
Aşa bine, doar eşti
la medicină bobocule, dacă erai la tine-n târg la facultatea de nave furai
cârma, sau vâslele de la vapor, ca să înveţi după ele! La medicină se fură, sau
dacă ai parale sau palincă, dar nu e cazul la voi la regaţeni, voi habar
n-aveţi ce-i aia ţuică bună, dar dac-o ai, poţi să cumperi de la Gyuri baci tot
ce-ţi pofteşte inima: un ficat, un creier, un craniu, ceva oase, ba poate şi un
membru întreg.
-
Cel fel de membru?
-
Membru superior sau
inferior, cu totul.
-
Da’ de ce trebuie
să-l furi sau să-l cumperi?
-
He-he-he bobocule!
I-a dă tu o ţigară bună că voi aştia din porturi fumaţi numai fineţuri şi-ţi
zic! Scoteam pachetul de Marlboro boxes scurt şi cartonat şi-l serveam. Sandu trăgea adânc fumul în
piept şi se lăsa pe spate de satisfacţie;
-
Grozav, imi aduce
aminte de mare!
-
Cum să-ţi aduca
aminte de mare fumul de ţigară?
-
Bobocule eu numai
la mare mai fumam ţigări aşa bune, se găseau la bisniţari, contrabandă de la
marinari.
-
Da’ ce la voi la
Sibiu n-aveţi?
-
Ce să avem mare,
sau marinari?
-
Nu dom’le bişniţari!
-
Avem bobocule, dar
ei se ocupa de alte chestii, mărcuţe, aur, elecronice, ce-aduc nemţii la
neamurile lor.
-
Da’ ce nemţii nu
fumează, n-aduc şi ţigari?
-
Nu bobocule,
fumează Ernte, HB, Atika, Lord, care
nu-s ca astea (şi ciocănea cutia cartonata aşa cum un artist lutier ciocaneşte
într-o scândură de brad să-i audă rezonanţa). Şi-n plus sunt scumpe la ei
ţigările americane. Şi sunt şi patrioţi, fumează de-a lor să nu de-a bani
altora.
-
Hai zi-ne cu furatul
morţilor.
-
Cadavrelor.
-
Cadavrelor, dacă
vrei tu.
-
Păi nu sunt morţi!
-
Cum nu sunt morţi?
-
Ba da, sunt morţi, dar acum trăiesc a doua viaţă cu noi.
Îi scoate Gyuri baci de la întuneric şi din formol şi învăţând noi pe ele,
cadavrele mai trăiesc o dată.
-
Mă rog, dar de ce se fură?
-
Bobocule unde-aţi ajuns la anatomie la lucrări practice?
-
La picior. De fapt la oasele piciorului.
-
Craniu?
-
Nu acum, abia am făcut oasele membrelor superioare şi
acum suntem la inferioare.
-
În regulă, ai să înţelegi când ai să ajungi la cadavru.
Câţi sunteţi în grupă?
-
8.
-
Şi-n grupa pereche?
-
Tot 8 sau 9.
-
He-he he! Bobocule, când crezi că o să-ţi vină rândul la
disecţie dacă sunteţi şaişpe-şaptişpe strudenţi? La paştele cailor! La un
cadavru lucrează câte un student pe-o parte pentru fiecare grupă separat, la
simetrice şi ambele grupe la unice.
-
Ce-s alea simetrice?
-
Organe simetrice; mâini, picioare, ochi, urechi, plămâni,
rinichi, alea care-s câte două in corp. Fiecare grupa are câte o jumătate de
cadavru pe care-l disecă. La organele unice, inimă, stomac și altele o să staţi
ambele grupe grămadă să căscaţi ochii că n-are cadavru două inimi. La topografie se disecă inima pentru toţi
studenţii, la morfologie capăta
fiecare grupă câte-o inimă s-o înveţe. Cum n-ai cum să înveţi atunci când se
disecă trebuie sa mai vii să repeţi că se uită şi-n plus cadavrele se mai şi
deteriorează sau se fură bucăţi din ele pentru învăţat. Faci bani frumoşi în
sesiune dacă ai ceva piese anatomice. Le
închiriezi şi după sesiune pleci la Sovata cu lovelele.
-
Şi cu asistenţii cum e?
-
Păi dacă e un papa lapte numit pe pile la catedră n-o să
ştie nimic şi n-o să vă inveţe nimic. O să stea o ora cu voi să descopere un
nerv sau o venă şi n-o să învăţaţi nimic de la el.
A avut dreptate. Deşi în sesiune sălile de disecţie
rămâneau deschise până seara, eram foarte mulţi studenţi şi cadavre puţine şi
ca să repeţi ce toceai toată ziua din atlase de anatomie nu aveai timp, sau nu
încăpeai de alţi studenţi şi atunci începeai să intri în panică şi să întrebi:
-
N-are nimeni vreo inimă?
În anul doi, înaintea examenului de Anatomia
omului viscere am luat şi eu pe un kil de ţuică o inimă formolizată ca să
am pe ce să învăţ: atrius cordis dexter,
ventriculus dexter, atrius cordis sinister, ventriculus sinister, că rămasesem singurii din ţară care mai
învăţam Nomina Latina. Au învăţat pe
ea mai mulţi colegi, în funcţie de cum erau împărţite examenele din sesiune
până mi-a venit rândul. Era destul de şifonată după atâta tăvălit de pe facies pulmonalis pe facies diaphragmatica, dar am
recuperat-o într-un borcan şi m-am dus cu ea la colega mea de grupă, iubită şi
viitoare soţie pentru a ne pregăti pentru examenul de Viscere. L-am luat cu note mari şi de bucurie că era ultimul examen
am uitat inima într-un cristalizor de sticlă pe un geamlâc aflat între baie şi
cămară unde-a stat toată vara. Binenţeles formolul s-a evaporat şi pe căldura
din timpul verii piesa anatomică s-a alterat şi biata soacra-mea (viitoare) a
crezut că are pe undeva prin cămara vreun şobolan mort.
Cu Sandu ar mai fi ceva de povestit. Era obsedat de curăţenie şi când
mergea la toaleta situată în capătul căminului lua cu el un sul de hârtie
igienică şi-l folosea pe tot o singură dată. Derula hârtia şi acoperea cu ea
colacul de closet într-un strat gros de un deget ca să se poată aşeza. Se
înfundau budele după Sandu de fiecare dată, de trebuia chemat instalatorul de
la Căminul de familişti să le
desfunde.
Totdeauna înaintea unui examen Sandu se ferchezuia și se aranja ca un
belfer. Își călca halatul apretat cu grijă la spălătoria căminului, netezea
pantalonii de la costum și cămașa albă, imaculată la care adăuga o cravată
neagră ca de cioclu.
-
Ce vreți băi cioflingarilor să mă duc la examene la
medicină îmbrăcat ca ăia de la teatru? Aveam în cămin studenți de la Institutul
de Teatru care aveau un regim anume. Dormeau până târziu, nu aveau cursuri
dimineața și în fiecare seara stăteau la teatru, sau pe la filme. Iar de îmbrăcat
se îmbrăcau cam fistichiu și tot așa mergeau și la examene. Deh, erau artiști.
Când Sandu făcea duș tot căminul răsuna de vocea lui de bariton care cânta
arii din opere, sau canțonete. Pe unii îi deranja, pe noi cei din camera 103,
aflată la capătul coridorului mai puțin. Dar în sesiune ne săreau și nouă
capacele, cum să înveți sulcus tendinis musculus
flexoris halluci longus când amplificată de sala de baie pustie și de
coridorul golit de studenți din cauza sesiunii de examene se auzea vocea lui
Sandu: Saanta Luciia, Santa Luciiiaaaa!
Și atunci recurgeam la represalii: tiptil intram în sala de dușuri de pe palier
și în timp ce Sandu își forța sub duș coardele vocale și plămânii cu vocalize,
închideam de la robinetul principal apa caldă. Șî fugeam în cameră, sau pe
scari in jos să ne pierdem urma. Bâjbâind pe
neve prin ceața groasă din sala de dușuri Sandu cu șampon în cap (mai bine
zis pe chelie) înlocuia vocalizele cu înjurături trilincve în frumoasa limbă a
lui Eminescu, Petofi Șandor și Goethe, ca un bun și de oameni iubitor ardelean
din Sibiu ce era. Folosea toate limbile de circulație locală din Ardeal că nu
știa cine-i făcuse bucuria: un românaș, un unguraș, sau vreun sas.
După duș Sandu purta fileu ca domnișoarele, până i se usca părul, pentru a
mai masca din chelie cu șuvițele din preajmă.
În perioada de sesiune studenții parcă înebuneau. Vorba lui Marika neni
care lucra la cantină când ne-a văzut la autogospodarire
că jonglam cu farfuriile de tabla de la cantină: adeverat spune la voi che pre mult carte strică la cap. Am să
amintesc doar câteva țicneli pe care le făceam în sesiune si pe care le voi
detalia altă dată: borcaniada, meciul
de hochei soț și făra soț, concurs de mașinuțe, explozii de sprayuri goale și
altele. Dar cele mai puțin periculoase erau botezul
și pictura. Primul însemna să-l uzi
din cap până-n picioare pe cel care dădea buzna în camera ta de cămin în timp
ce tu și ceilalți studenți buchiseați pentru examene. Așa că o instalație
simplă compusă dintr-o riglă de lemn, sau de plastic, pe care se așeza un pahar
de plastic plin cu apă, era deplasată prin intermediul unei ațe de cusut, sau
nylon pescăresc, atunci când cineva deschidea brusc ușa și viola camera de cămin
transformată în sală de lectură, pedepsindu-l pe intrus prin botezarea cu apa din pahar care-i cădea
în cap. Pictura consta din aplicarea
unui strat din pastă de dinți, mai rar cremă de ghete pe fața sau mâinile celui
care dormea și apoi gâdilarea respectivului în zona vopsită pentru a întinde pe
toata fața vopseaua. Pictura se
aplica și pe clanțele ușilor tot în scopul de pedepsire a indivizilor
inoportuni care te deranjau în sesiune.
Așadar în sesiunea din iarna anului 5, înaintea examenului la Oftalmologie, Sandu ne-a scos pe toți
din sărite. Noi aveam examen la cap și
gât, iar el ne cânta Funiculi
funicula. Închiderea apei calde n-a fost posibilă, că Sandu a pregătit
pentru contraatac o găleată plină de apă rece în fața cabinei sale de duș și la
orice deschidere a ușii sălii dădea perdeaua de mușama a cabinei deoparte
scrutând prin aburul gros:
-
Să nu te atingi de robinete că torn apa asta cu gheață
peste tine!
Și nu ne-am atins. Dar când a intrat in camera sa de cămin și a trecut la
îmbrăcat mormăind canțonete ca să nu capete vreun volum din Fodor în cap de la colegii care învățau
și ei pentru examen, am trecut și noi la actiune. Am aplicat un strat subțire
de unguentum nigra (cum spuneau
colegii nostri de camin studenții de la farmacie: n-ai să-mi dai și mie niște unguentum nigra să-mi fac bocancii că am
examen la Posologie?) pe clanța ușii
și apoi țuști în camera noastră cu capul băgat în foramina, canalles et fossae cranii. N-a durat mult și urletul de
furie scos de Sandu a tulburat liniștea palierului unu. Știa de unde i se
trage:
-
Numai sârmele
alea de gălățeni mi-au făcut-o!
Așa că se repezi ca un leu spre ușa
noastră. Uitând de capcanele paharelor de apă întinse pe diferite niveluri
Sandu a pătruns impetuos în anticamera dormitorului nostru urlând amenințări.
Rând pe rând paharele de plastic pline cu apă si-au deșartat conținutul pe
chelia lustruită, pe suvițele întepenite cu fixativ, pe halatul impecabil
împăturit pe mână și pe cravata ca de înmormântare. Blocat, pleostit, pluat la
propriu, cu mâna plină de crema de ghete neagră Sandu a întins mâna după un
scaun și s-a trântit jos terminat.
-
Dacă pierd examenul de Ofta vă termin pe toți! Mă mut la voi în cameră și nu mai merg nici
eu la niciun examen, dar nici voi nu mai învățați nimic. Rugați-vă să mă treacă
profu’ că eu la vară plec cu familia în RFG și n-am timp de restanțe la Ochi.
Și l-a trecut și i-a trecut și lui supărarea. Iar după sesiune când am
ajuns cu Costache (colegul meu de camera care era din Țifești) la cămin, eu cu
borcanul de 5 kg de marinată de crap facută de mama, iar Costache cu două televizoare de vin de Panciu, unul alb și unul negru, Sandu a fost
primul care s-a inființat la noi în cameră și până n-am epuizat conținutul
borcanului nu ne-a slăbit. A avut tot timpul însă (ca un băiat educat ce era)
doar cuvinte de laudă despre marinată, așa ca mama cât am mai stat la camin,
avea grija să nu-mi lipsescă din bagaje după vacanțe borcanul, așa cum și tatal
lui Costică, șofer la un Mat din zona
Panciu, avea grijă să-l aprovizioneze cu combustibil.
Note explicative:
U.A.S.C.R.: Uniunea Asociațiilor Studenților Comuniști din România
Marlboro boxes scurt şi cartonat: tip de
țigări americane produse de Phillip Morris și conditionate în pachete de carton
alb cu roșu. Erau preferate de fumători altori tipuri de Marlboro împachetate
in hârtie despre care se spunea că sunt fabricate sub licență.
Ernte, HB, Atika, Lord: marci de tigări vest germane
Topografie: (aici în sensul de anatomie topografică), ramură a anatomiei care se ocupa
cu studiul așezării în spațiu a unui organ
Morfologie: (aici în sensul de anatomie morfologie), ramură a anatomiei care se ocupa
cu studiul formei si structurii unui organ
piese anatomice: parte
dintr-un cadavru preparată special pentru disecție și pentru studii anatomice
atrius cordis dexter,
ventriculus dexter, atrius cordis sinister, ventriculus sinister: (lat.) atriul drept al inimii, ventriculul drept, atriul stâng al inimii, ventriculul
stâng: cavități ale inimii.
Nomina Latina: agrement de standardizare internațională a denumirilor anatomice utilizând
numele latinești ale acestora.
facies pulmonalis, facies diaphragmatica: fețe ale
inimii: pulmonară și diafragmatică
Viscere: totalitatea organelor aflate în
cavitățile corpului. Popular: măruntaie.
sulcus tendinis musculus
flexoris halluci longus: șanțul tendonului muschiului lung flexor al
halucelui
pe neve: pe nevăzute, expresie provenită din jocul de cărti unde se fac deschideri
făra a se cunoaste valoarea cărților
autogospodarire: modalitate de îngrijire a spațiilor comune (cantină, cămin) efectuată de
studenții care le foloseau în perioada comunistă
unguentum nigra: unguent negru
Posologie: parte a terapeuticii care se ocupă
cu dozele și modalitatea de administrare a medicamentelor
foramina, canalles et fossae
cranii (lat): găurile, șanțurile și depresiunile craniului
Fodor: carte de medicina voluminoasă a profesorului Octavian Fodor de la Cluj.
Sârme: poreclă dată de ardeleni
moldovenilor care în anii construcției socialiste migraseră masiv dupa locuri
de muncă în zona Brașov. Se spune că erau atât de mulți încât călătoreau pe
acoperisurile vagoanelor și la trecerea pe sub poduri sau fire de curent electric
se atentionau unii pe alții strigând: sârmă!
Ofta, Ochi:Oftalmologie
televizoare (de vin)
bidoane de 20 de litri; unul alb și unul
negru: poanta uni banc din perioada comunistă când unui român i se nasc
gemeni de culori diferite.
Mat: intreprindere de prelucrare a strugurilor și vinului, abreviere din Monopol
al Alcoolului și Tutunului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu