Aspecte medicale ale bătăliei de la Gallipoli: cadrul general

La şfârşitul acestei luni se împlinesc 97 de ani de când Turcia a luat decizia de a se alătura forţelor Puterilor Centrale în primul război mondial. Intrarea Turciei în conflict a provocat noi probleme Aliaţilor împotmoliţi în tranşeele Europei. Calea spre Rusia fusese asftel închisă definitiv şi prin Marea Neagră, după ce Kaiserliche Marine închisese drumurile prin Marea Baltică.

La scurtă vreme Rusia, apoi Franţa şi Marea Britanie vor declara război Turciei. Mobilizând o armata uriaşă de aproape un milion de oameni, turcii deschid un al doilea front în Caucaz şi în Mesopotamia. Faptul că armenii se aliază cu ruşii în lupta împotriva turcilor determină din partea otomanilor luarea de măsuri dure, constând în deportarea a peste doua milioane de armeni, deportare care ulterior generează în masacre în care mor aproape un milion de armeni.

Pentru scoaterea Turciei din război la nivelul comandamentului armatei britanice se realizează mai multe planuri de invazie a Turciei pentru cucerirea strâmtorilor Dardanele şi Bosfor închise de Turcia şi ocuparea Istambulului. Expediţia reuşită a unei flote aliate compuse din două crucişatoare engleze: HMS Indomitable şi HMS Indefatigable şi două cuirasate uşoare franceze: Suffren şi Vérité care pătrund în strâmtoarea Dardanele în noiembrie 1914 fără să întâmpine o rezistenţă foarte mare în timp ce bombardează forturile turceşti, le dă speranţe englezilor că drumul pâna la capitala Turciei va fi ca o plimbare pe un vas de croazieră.

Nu ştiu nici trupele franceze nici cele engleze că strâmtoarea este ferecată de peste 10 baraje de mine subacvatice de producţie germană, la care se adaugă o plasă antisubmarin, o noutate pentru acea perioadă. Dar cea mai formidabila putere de foc se concentreaza pe uscat, atât în forturile care străjuiesc ca nişte pioni de şah malurile Dardanelelor cât şi în unităţile de artilerie mobile ascunse bine printre colinele acoperite cu vii şi livezi de măslini. Un nou raid al marinei britanice de asta dată în februarie 1915 îl face pe amiralul britanic Sir Hamilton Carden să trimită o telegramă primului lord al amiralităţii Winston Churcill în care-l anunţă că în 14 zile flota va ajunge la Istambul. Se va înşela cumplit, Istabulul „it’s a Long Way to Tiperrary”.

Amplasamentele artileriei turceşti în strâmtoarea Dardanele în 1915