marți, 22 noiembrie 2016

Infecțiile nosocomiale din zona Moldovei din trimestrul III 2016

Centrul Regional de Sănătate Publică Iași, (o instituție al cărui rost eu nu-l mai văd după înființarea unui Institut Național de Sănătate Publică), căruia județele din Moldova (rog nu confundați cu Basarabia care este Republica Moldova) îi trimit în fiecare lună date statistice privind diverse aspecte ale supravegherii stării de sănătate a populației, a binevoit după o memorabilă pauza de mai mulți ani să-și aplece privirea către muritori și să ne spună câte ceva despre ce se mai întâmpla cu infecțiile nosocomiale dintre Prut și Siret. Gurile rele zic că unii responsabili județeni, inclusiv de pe la noi, au ridicat în septembrie la o ședință problema comunicării într-o singură direcție, adică de la opincă la vlădică, asa că acum am primit și noi niscavai date. Să le citim.
În lunile iulie-august-septembrie 2016 în zona Moldovei s-au înregistrat în sistemul de rutină 792 cazuri de I.A.A.M. (infecții asociate asistentei medicale), adică 0.42% din bolnavii externați.
Față de 2015 creșterea este de 42,5%, fiind generată de explozia de I.C.D. (infecții cu Clostridium difficile) care au însumat 355 cazuri.
Cele mai multe I.A.A.M. s-au înregistrat la pacienții din: Iași (0.68%), Galați (0,40%), Suceava (0,39%), iar la polul opus sunt județele: Bacău (0.23%), Vaslui (0,29%) și Botoșani (0,09%!).
(Dacă aș fi ministrul Voiculescu aș trimite urgent o comisie de control la Bot' șeni să verifice situația de acolo și s-ăi scuture pe cei din D.S.P.).
Ponderea cazurilor pe secții (adică procentul) pune pe primul loc secțiile chirurgicale (21%), urmate de ATI (16%), deși infecțiile de plagă chirurgicală sunt întâlnite doar în 81 de cazuri, cam la acelasi nivel cu cele respiratorii (950 și urinare (87), de departe cele mai numeroase fiind cele digestive.
Vom vedea mâine ce a mai găsit Centrul Regional de Sănătate Publică Iași în sistemul santinelă.


sâmbătă, 19 noiembrie 2016

Ministrul Voiculescu faţă în faţă cu reacţiunea

Un proverb românesc spune; apa trece pietrele rămân. Este multă înţelepciune în acest proverb, dar din nefericire ne defineşte şi pe noi ca naţiune.
Indiferent de culoarea politică a miniştrilor care trec prin guvern, în spatele lor o invincibile armada de funcţionari căţăraţi prin birouri şi baricadaţi cu teancuri de dosare aşteaptă schimabrea schimbării. Alte partide, alţi miniştri,  noi de aicea nu plecam, nu plecam acasă!
Ce se întâmplă acum la Ministerul Sănătăţii este reprezentativ pentru toate ministerele. Aceiaşi funcţionari care au împins sub pixul miniştrilor acte la semnat care au produs aiureala actuală din sănătate sunt în continuare la butoane, gata să producă alte norme şi legi după acelaşi tipar cunoscut: luăm o lege de afară, o traducem şi le-o dăm pe gât românilor, că tot n-o s-o aplice nimeni, că toată lumea ştie ca n-o să păţeasca nimic dac-o ignoră.
Să mă refer la ce ştiu mai bine, la legislaţia privind infecţiile nosocomiale, (deşi anii numeroşi petrecuţi în administraţia sanitară mi-ar permite să mă refer şi la alte acte normative).
După scandalul Colectiv+Hexipharma = love toata lumea a înţeles că trebuie schimbat ceva în sistemul de prevenire, identificare şi control al infecţiilor nosocomiale, rebotezate acum pompos: infecţii asociate asistenţei medicale, o traducere mot-a-mot din saxonul Health-association infection. Drept urmare la începutul lunii octombrie apărea Ordinul Ministrului sănătăţii 1101/2016 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale în unităţile sanitare.
În esenţă noul Ordin impune ca fiecare spital să-şi organizeze:
1.     un serviciu de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale, din care să facă parte obligatoriu un medic epidemiolog şi un medic de boli infecţioase care să coordoneze politica de antibioticoterapie a celorlaţi medici din spital.
2.     În toate unităţile sanitare cu paturi se va înfiinţa Comitetul de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale, din care vor face parte pe lânga epidemiolog şi infecţionist si alte categorii de personal (şefi de secţie, director medical si de îngrijiri, bacteriolog, farmacist, etc.)
3.     şeful serviciului sau al compartimentului de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale, este inclus în Comitetul director al spitalului şi este direct subordonat managerului unităţii.
Dacă luăm la analizat numai aceste 3 modificări constatăm că cel care a stat şi a compus Ordinul de Ministru trăieşte în altă ţară dacă nu chiar pe altă planetă:
1.     am scris nu de mult că în România există cu ceva mai mult de 100 de epidemiologi, majoritatea dintre ei lucrând în D.S.P.-uri, institute de cercetare etc. Cum asiguri la 425 de spitale cel puţin un epidemiolog?
2.     am aceeaşi întrebare pentru medicul infecţionist: cine crede din minister că doctorii specialişti în boli infecţioase vor abandona bolnavii şi beneficiile de pe urma lor pentru a veni să-şi toace nervii cu alţi medici pe probleme de abuz de antibiotice?
3.     Dacă tot s-a înfiinţat un Comitetul de prevenire a infecţiilor, atunci ar fi fost normal ca legiuitorul să-i dea şi niscava atribuţii, care nu se regăsesc nicăieri în actul administrativ. 
Iar subordonarea faţă de manager ucide din faşă orice independenţă a personalului menit să se lupte cu admnistraţia spitalului pentru condiţii mai bune de îngrijire, dotare cu materiale de curăţenie şi de dezinfectie.

          Aşadar un alt Ordin de Ministru aruncat pe piaţă fără acoperire în viaţa reală, care ignora alte feluri de infecţii contractate în sectorul medical din afara celor din spitale, dar care deschide larg uşa firmelor private care vor oferi servicii de consultanţă la sume substanţiale, care din păcate nu pot ajunge la amârâţii care trudesc acum prin C.P.C.I.N-uri.

vineri, 18 noiembrie 2016

Riscul de toxiinfecție alimentară prin consum de salată gata pregătită la pungă


Un articol recent din presa engleză atrage atenția asupra riscului de îmbolnăviri prin consumul de salată proaspătă vândută la pungă prin lanțurile de magazine britanice. Principalele boli transmise sunt salmonelozele "minore", adică enterocolita acută și chiar posibilitatea apariției de focare de toxiinfecție alimentară.
Ne bucurăm și noi de ceva timp de apariția pe rafturile magazinelor a pungilor cu diferite feluri de salată gata pregătite, peste care nu trebuie decât să turnăm dressing și care se pot mânca imediat. Uneori ne bucurăm ca fraierii când găsim astfel de salate frumos colorate la prețuri reduse, mai ales când se apropie data de expirare. Cercetătorii britanici au constatat că tocmai aceste amestecuri de legume sunt cele mai periculoase dacă nu sunt consumate imediat după cumpărare și mai ales dacă sunt păstrate de la o masa la alta chiar în frigider.
Ce se întâmplă doctore ?
Se întâmplă că salatele și amestecurile de salate (rucola, spanac, eisberg, varză, lăptucă, radicchio, lobodă, ridichi, etc.) sunt spălate imediat după culegere și înainte de prelucrare, cu jet de apa potabilă foarte rece, pentru a se conserva cât mai bine principiile alimentare din ele. În urma acestei spălări energice cea mai mare parte din microbii de pe frunze, rădăcini etc. sunt îndepărtați, dar spălarea cu apă nu este nici dezinfecție, nici pasteurizare și nici sterilizare, așa că populații bacteriene supraviețuiesc acestei proceduri.
După sigilarea pungilor cu salată chiar în atmosfera controlată și în frig bacteriile rămân în stare latentă, dar vii. Rămân și așteaptă o eroare umană care să le favorizeze înmulțirea, deoarece scopul principal al fiecărui organism de pe acesta planeta este de a se reproduce. iar erorile pot apare de la prelucrare, ambalare, depozitare, transport, distribuție, prezentare, desfacere și până la consum. O întrerupere a lanțului frig: (văd adesea produse alimentare perisabile luate din frigidere și abandonate prin rafturi din magazine, sau un conducător auto care face economie la combustibilul de la agregatul frigorific al mașinii izoterme, un distribuitor mai inconștient sau un vânzător mai neglijent) duce imediat la o înmulțire explozivă a bacteriilor din pungă. În lichidul scurs de pe vegetalele tăiate se găsesc proteine, apa și săruri minerale, glucoză, vitamine, toate substanțe folositoare pentru metabolismul unei bacterii. Din 100 de salmonelle în 5 zile se produc peste 100000 de bacterii, mult peste numărul necesar pentru a îmbolnăvi un om.
Ce-i de făcut?
1. cumpărați salată la pungă cât mai proaspăta și consumați-o în ziua în care ați luat-o.
2. chiar dacă arată impecabil consumați-o numai după ce ați mai spălat-o încă o dată cu jet de apa rece.
3. evitați să păstrați de pe o zi pe alta o salata începută la pungă.
4. preferați la restaurant o salată preparată termic, sau o murătură și evitați salatele cu sosuri complicate, maioneze, aspicuri etc.
5. citiți cu atenție etichetele și mai ales data de expirare.
6. preferați să cumpărați salate gata pregătite de firme serioase cu brand cunoscut chiar dacă sunt mai scumpe; tradiția, tehnica, dotarea cu utilajele, etc. dau mai multă siguranță decât salatele produse de firme obscure și greu controlabile.
P.S. Mulțumesc Cristinei pentru semnalizarea articolului.

Riscul de toxiinfecție alimentară prin consum de salată gata pregătită la pungă


Un articol recent din presa engleză atrage atenția asupra riscului de îmbolnăviri prin consumul de salată proaspătă vândută la pungă prin lanțurile de magazine britanice. Principalele boli transmise sunt salmonelozele "minore", adică enterocolita acută și chiar posibilitatea apariției de focare de toxiinfecție alimentară.
Ne bucurăm și noi de ceva timp de apariția pe rafturile magazinelor a pungilor cu diferite feluri de salată gata pregătite, peste care nu trebuie decât să turnăm dressing și care se pot mânca imediat. Uneori ne bucurăm ca fraierii când găsim astfel de salate frumos colorate la prețuri reduse, mai ales când se apropie data de expirare. Cercetătorii britanici au constatat că tocmai aceste amestecuri de legume sunt cele mai periculoase dacă nu sunt consumate imediat după cumpărare și mai ales dacă sunt păstrate de la o masa la alta chiar în frigider.
Ce se întâmplă doctore ?
Se întâmplă că salatele și amestecurile de salate (rucola, spanac, eisberg, varză, lăptucă, radicchio, lobodă, ridichi, etc.) sunt spălate imediat după culegere și înainte de prelucrare, cu jet de apa potabilă foarte rece, pentru a se conserva cât mai bine principiile alimentare din ele. În urma acestei spălări energice cea mai mare parte din microbii de pe frunze, rădăcini etc. sunt îndepărtați, dar spălarea cu apă nu este nici dezinfecție, nici pasteurizare și nici sterilizare, așa că populații bacteriene supraviețuiesc acestei proceduri.
După sigilarea pungilor cu salată chiar în atmosfera controlată și în frig bacteriile rămân în stare latentă, dar vii. Rămân și așteaptă o eroare umană care să le favorizeze înmulțirea, deoarece scopul principal al fiecărui organism de pe acesta planeta este de a se reproduce. iar erorile pot apare de la prelucrare, ambalare, depozitare, transport, distribuție, prezentare, desfacere și până la consum. O întrerupere a lanțului frig: (văd adesea produse alimentare perisabile luate din frigidere și abandonate prin rafturi din magazine, sau un conducător auto care face economie la combustibilul de la agregatul frigorific al mașinii izoterme, un distribuitor mai inconștient sau un vânzător mai neglijent) duce imediat la o înmulțire explozivă a bacteriilor din pungă. În lichidul scurs de pe vegetalele tăiate se găsesc proteine, apa și săruri minerale, glucoză, vitamine, toate substanțe folositoare pentru metabolismul unei bacterii. Din 100 de salmonelle în 5 zile se produc peste 100000 de bacterii, mult peste numărul necesar pentru a îmbolnăvi un om.
Ce-i de făcut?
1. cumpărați salată la pungă cât mai proaspăta și consumați-o în ziua în care ați luat-o.
2. chiar dacă arată impecabil consumați-o numai după ce ați mai spălat-o încă o dată cu jet de apa rece.
3. evitați să păstrați de pe o zi pe alta o salata începută la pungă.
4. preferați la restaurant o salată preparată termic, sau o murătură și evitați salatele cu sosuri complicate, maioneze, aspicuri etc.
5. citiți cu atenție etichetele și mai ales data de expirare.
6. preferați să cumpărați salate gata pregătite de firme serioase cu brand cunoscut chiar dacă sunt mai scumpe; tradiția, tehnica, dotarea cu utilajele, etc. dau mai multă siguranță decât salatele produse de firme obscure și greu controlabile.

joi, 17 noiembrie 2016

O scurtă istorie a poliomielitei pentru anti vaxxeri

Stela funerara din Egiptul antic reprezentând un pacient cu sechele de poliomielita
secolul XV înainte de Cristos
Nu se știu multe lucruri despre evoluția paraliziei infantilă de-a lungul secolelor și pâna în secolul al-XIX-lea nu se cunosc epidemii. Asta nu înseamna ca boala nu a existat. Pe o stela funerară din Egiptul antic este reprezentat un tânăr cu un picior mai subțire și mai scurt, semn clar de sechele după poliomielită. 
Un caz mai celebru este cel al împăratului roman Claudius, care a fost afectat de aceasta boală în tinerețe și despre care istoricul Suetonius Tranquillus în lucrarea sa Caesarum XII-vitae (Viața celor 12 Cezari) scria: ....de-a lungul aproape a tot cursul copilăriei și tinereții sale a suferit atât de grav de diverse tulburări repetate care i-au amorțit vigoarea și au afectat atât mintea cât și trupul.
Istoria consemnează că împăratul era cărat din cauza infirmității într-o lectică și o mantie lungă îi acoperea picioarele să nu-i vadă supușii piciorul paralizat.
Un alt caz celebru de paralizie infantilă este cel al scriitorului scoțian Walter Scott, care a suferit de acesta boală la vârsta de doi ani și a rămas cu sechele la piciorul drept.
Sir Walter Scott,
pictura de Sir William Allan

Boala care evolua endemic în Europa și America avea să explodeze în epidemii importante la începutul secolului XX în S.U.A.
Astfel în vara lui 1916 la New York debutează o epidemie care cuprinde rapid coasta de est a Statelor Unite și care determină 27000 de paralizii și 6000 de decese. Numai în New York se înregistrează 9000 de paralizii și 2448 de decese. Populația părăsește masiv orașul refugiindu-se la țară, teatrele se închid, adunările publice sunt suspendate și municipalitatea recurge la sisteme de carantină publicând în presă numele și adresa celor bolnavi și obligând familiile bolnavilor să afișeze la intrarea în locuință sau la ferestre cupoane de carantină.

Sunt descurajate amigdalectomiile, consumul de apă din fântâni publice, îmbăiatul în mare sau la ștranduri, care se închid.
În orășelele americane grupuri de oameni înarmați împiedică locuitorii din New York sau împrejurimi să intre în oraș pentru a stăvili epidemia.


luni, 3 octombrie 2016

Premiul Nobel pentru medicină 2016


Profesorul Yoshinori Ohsumi este câștigătorul premiului Nobel 2016 pentru fiziologie și medicină pentru studiile sale privind autofagia. În imagine profesorul din Tokyo explică modul în care materialele depozitate în citoplasma celulară (sferele deschise la culoare) sunt dirijate spre lizozomi (sferele închise la culoare) și supuse reciclării prin atacul enzimelor hidrolitice din lizozomi. Întregul mecanism este codificat genetic și o data descifrat poate deschide noi mecanisme de tratare a unor tezaurismoze umane, sau infecții latente cum ar fi slow viroses. Încă o dată natura ne arată că suntem din punct de vedere social mai primitivi decât o banală celulă care-și reciclează deșeurile.
Schema de autofagie după reserchgate.net

Premiul Nobel pentru medicină 2016


Profesorul Yoshinori Ohsumi este câștigătorul premiului Nobel 2016 pentru fiziologie și medicină pentru studiile sale privind autofagia.
În imagine profesorul din Tokyo explică modul în care materialele depozitate în citoplasma celulară (sferele deschise la culoare) sunt dirijate spre lizozomi (sferele închise la culoare) și supuse reciclării prin atacul enzimelor hidrolitice din lizozomi.
Întregul mecanism este codificat genetic și o data descifrat poate deschide noi mecanisme de tratare a unor tezaurismoze umane, sau infecții latente cum ar fi slow viroses.
Încă o dată natura ne arată că suntem din punct de vedere social mai primitivi decât o banală celulă care-și reciclează deșeurile.
Schema de autofagie după reserchgate.net