A fost fiul faraonului Amenhotep (Akhenaton) si al reginei Kiya din dinastia a 17-a numita "epoca de aur a faraonilor". Tutankamon s-a nascut in 1341 i.H.. La varsta de 7 ani este casatorit cu sora sa Ankesenamon, iar la varsta de 9 ani devine faraon (dinastia a 18-a), dupa moartea fratelui sau mai mare Smenkhkare. Moare in 1324 i.H.si este inmormantat in Valea Regilor langa Teba, unde din fericire pentru noi, nimeni nu-i gaseste mormantul timp de mai multe mii de ani, pana ce in 1922, un englez numit Howart Carter da peste el intact. Bogatia obiectelor gasite in mormant, sarcofagul din aur masiv cu pietre pretioase si mumia intacta, il fac de departe cel mai celebru dintre personajele istorice de pana acum.
Inca de la descoperirea faraonului copil s-au ridicat multe semne de intrebare despre moartea lui si s-au imaginat multe scenarii. Bazandu-se pe o lipsa de substanta osoasa de la baza craniului s-au imaginat mai multe scenarii privind asasinarea lui, printr-o lovitura la ceafa cu o arma de catre succesorul lui, faraonul Ay.
Dupa ce ani de zile presupusa crima a rascolit imaginatia a milioane de oameni, in 2005 a inceput o investigare serioasa a mumiei folosind tehnici imagistice de ultima generatie, un computer tomograf portabil Siemens cu care s-a scanat mumia din cap pana--picioare. La interpretarea imaginilor au participat renumiti medici imagisti si legisti din lume, toti fara exceptie somitati in domeniul lor.
Rezultatele scanarii din 2005 au aratat ca gaura din teasta faraonului a fost facuta nu de asasini platiti ci de preotii care l-au imbalsamat dupa moarte care i-au lichefiat creierul si l-au scos prin acest orificiu, iar ceea ce parea un hematom occipital era de fapt o acumulare de rasina in exces din cea introdusa de imbalsamatori pentru a-i conserva fata.
Cu acesta ocazie s-a constatat ca inaintea mortii faraonul suferise un politraumatism complex cu ablatia traumatica a rotulei stangi, fractura grava de platou tifial si fracturi la oasele femur. Discrete zone de debut reparator al plagilor sugerau ca faraonul a mai suprevietuit cateva zile si probabil a murit din cauza ranilor suprainfectate. Dupa propria mea parere pe care am impartasit-o intr-o scrisoare si domnului Zahi Hawas,
moartea faraonului de 19 ani s-a datorat probabil unei boli infectioase, cel mai probabil tetanos, contractat in urma contaminarii plagilor cu spori tetanici din pamant. Sa nu uitam ca timp de milenii soldatii raniti in razboaie mureau datorita a doua cauze: hemoragia si infectia, cea anaeroba fiind cea mai grava.
Asta ar explica si unele leziuni la nivelul oaselor mai mici decsoperite la scanarea mumiei.
Iata insa ca la mijlocul lunii februarie a.c. a fost facute cunoscute rezultatele testelor ADN-lui recoltat de la mumia faraonului si ele indica drept cauza a decesului malaria. Nu se specifica cu ce tip de plasmodii a fost infectat faraonul si nici cum pot fi explicate celelalte leziuni, in special cele traumatice. Oricum nu se exclud rezultatele celorlalte investigatii, iar titlurile bombastice din ziare ascund indaratul lor nu atat incapacitatea stiintei de a afla adevarul, cat mai mult interesul presei pentru senzational.
Rapotul OMS pentru malarie pe 2009 arata ca de acesta boala sufereau in 2008 un numar de 243 milioane de oameni, iar din cauza ei au murit in acelasi an 863000 oameni, din care 767000 (89%) in Africa, continentul Regelui Tut. Faraonii trec, tantarii raman.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu