Declaraţia comună a Centrului European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC) şi a Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară privind epidemia de infecţii cu E.coli din Europa

La 22 mai 2011, Germania a raportat o creştere semnificativă a numărului de pacienţi cu sindrom hemolitic uremic (SHU) şi diaree cu sânge cauzată de E. coli producătoare de toxina Shiga (STEC). 

Din 2 mai, peste 400 de cazuri SHU şi peste 1000 de cazuri STEC fost raportate în Germania. 

În plus cazuri de SHU şi cazuri de infecţii cu STEC au fost raportate în mai multe ţări UE: Austria, Republica Cehă, Danemarca, Franţa, Olanda, Norvegia, Polonia, Spania, Suedia şi Regatul Unit. În timp ce de obicei cazurile SHU sunt observate la copiii sub 5 ani, în acest focar, peste 80% sunt adulţi, cu o predominanţă clară a femeilor (aproximativ 68%).

Sursa a focarului nu a fost încă confirmată şi investigaţiile intensive sunt în curs de desfăşurare.  Autorităţile germane de sănătate bănuiesc că cea mai probabilă cale de transmitere sunt alimentele contaminate, investigaţiile curente concentrându-se pe consumul de roşii crude, castraveţi şi salată proaspătă.

În cazul specific al focarului de infecţii cu STEC în Germania, recomandarea făcută de Institutul Federal pentru evaluarea riscurilor a fost de a evita consumul de legume crude, cum ar fi castraveţii, roşiile, salata, în partea de nord a Germaniei, până ce sursa focarului va fi identificată.

Ce înseamnă termenii STEC, VTEC şi EHEC?

Toţi oamenii şi animalele pot să poarte bacterii denumite Escherichia coli (E. coli) în intestinele lor, acestea fac parte din flora noastră intestinală normală şi de obicei sunt inofensive. Cu toate acestea, există anumite tulpini de E. coli care sunt capabile să producă toxine. Aceste tulpini sunt denumite STEC / VTEC (toxina Shiga sau E. coli producătoare de verotoxină E.) sau EHEC (E. coli enterohemoragică). Bacteriile precum şi toxinele lor au potenţialul de a provoca diaree severă cu sânge, care poate duce, în unele cazuri, într-o insuficienţă renală acută care necesită îngrijire intensivă. Există mai multe tulpini diferite de STEC şi identificarea lor poate fi utilă pentru a găsi sursa unui focar.

Cum ne putem îmbolnavi?

Transmiterea infecţie cu STEC se produce în principal prin manipulare şi consumul de alimente contaminate, sau prin contactul cu animalele infectate. Pentru a transmite boala la mai multe persoane este necesar un contact strâns (familie, centre de îngrijire a copiilor, casele de îngrijire medicală, etc). 

O mare varietate de alimente au fost implicate anterior în focare ca şi cale de transmitere a infecţiei, inclusiv carnea de vită şi alte tipuri de carne insuficient tratată termic, lapte nepasteurizat, brânza şi produsele proaspete de gradină (de exemplu: castraveţi, varză, spanac, salată), suc de mere nepasteurizat. Un număr foarte mic de bacterii STEC sunt suficiente pentru a provoca îmbolnăvirea.

Cum putemt evita îmbolnăvirea?

Consumatorii pot fi expuşi la agenţii infecţioşi prin consumul de alimente contaminate, în special de produse alimentare crude sau insuficient tratate termic. Cu toate acestea, există unele măsuri de precauţie simple care pot fi aplicate pentru a reduce riscul de îmbolnăvire prin consum de produse alimentare potenţial contaminate, sau prin contactul cu altă persoană bolnavă sau cu animale. Consumatorii pot reduce riscul de a deveni bolnav prin respectarea următoarelor reguli de  manipulare a alimentelor şi a bunelor practici de igienă a mâinii.

Igiena personala şi a mâinilor:

Spălaţi-vă mâinile în mod corespunzător cu apa şi săpun, clătiţi cu atenţie şi uscaţi mâinile folosind un prosop de bucatarie de unică folosinţă, sau un prosop din material textil care să fie spălat în mod regulat la o temperatură de 60 ° C:

• înainte de pregătirea, servirea, sau consumul de alimente
• dupa folosirea toaletei sau schimbarea scutecelor
• după manipularea legumelor crude, rădăcinoaselor sau a cărnii
• după contactul cu animale de fermă sau după ce am vizitat o fermă
• după orice contact cu materiile fecale de la animalele de casa

 Manipularea produselor alimentare:

• Orice persoană cu diaree sau vărsături trebuie să se abţină de la      manipularea alimentelor
• Carnea, inclusiv carnea tocată, trebuie să fie bine preparată termic, (fiartă, prăjită)
• Toate fructele cu pieliţă trebuie să fie curăţate şi apoi clătite sub jet de apă potabilă
• Toate legumele trebuie să fie spălate în mod corespunzător sub jet de apă potabilă, în special cele care nu vor fi fierte înainte de consumare
• Toate legume rădăcinoase se curăţă de pieliţă şi se clătesc sub jet de apă potabilă
• Numai gătitul prin prelucrare termică completă a legumelor şi carnii distruge bacteriile şi viruşii care pot provocă boala
• Se va evita contaminarea încrucişată, adică răspândirea bacteriilor dintr-un aliment crud la alimente fierte, gata preparate pentru consum, de exemplu:
•  folosind plăci separate de tăiere pentru carnea crudă şi carne fiertă
•  folosind plăci separate de tăiere pentru legume proaspete şi legume fierte
• placa de tăiere se spală cu apă şi detergent între manipularea de alimente crude şi cele gata pentru consum.

Pentru mai multe informaţii privind manipularea produselor alimentare citiţi "Cinci mesaje cheie pentru o hrană mai sigură" pe site-ul Organizaţiei Mondiale a Sănatăţii

Ce trebuie să facem dacă avem simptome diareice?

Dacă aveţi orice simptome diareice şi lucraţi într-o bucătărie care pregăteşte hrana pentru public, trebuie să vă abţineţi de la manipularea produselor alimentare şi trebuie să vă adresaţi conducătorului locului de muncă şi să vă prezentaţi de urgenţă la medic pentru diagnostic şi tratament.

Dacă, în ciuda tuturor măsurilor de precauţie, dezvoltaţi o diaree cu sânge, trebuie să solicitaţi de urgenţă asistenţă medicală. Când au apărut simptome diareice, trebuie să acordaţi o atenţie deosebită igienei mâinilor şi să vă spălaţi pe mâini cu apă şi săpun şi să vă clătiţi sub jet de apă potabilă imediat după utilizarea toaletei.

Pentru mai multe informaţii, consultaţi: pagina web a ECDC- lui cu cele mai recente actualizări epidemiologice privind izbucnirea epidemiei E.coli producătoare de toxine Shiga în Germania.