marți, 30 august 2011

Infecţiile nosocomiale cu Acinetobacter

Acinetobacter spp. după CDC Atlanta
Recentul episod de infecţie nosocomiala cu bacteria Acinetobacter de la Spitalul Clinic Judetean de Urgenţă Galaţi aduce în atenţie riscul contractarii unei infecţii cu această bacterie în timpul spitalizării. Ce este acest Acinetobacter, botezat cu nonşalanţă de cei de la Pro TV "virus"?
Grupul (genul) Acinetobacter cuprinde 31 specii de bacterii gram negative, din care doar 17 sunt clasificate taxonoimic. "Akinetikos" înseamnă în limba greacă "fără mişcare, imobil", aceste bacterii spre deosebire de majoritatea bacililor grami negativi fiind imobile. Deşi clasificate ca bacili (bacterii în forma de bastonaşe), acinetobacteriile izolate de pe medii de cultura au aspect de cocobacili, adică în form»ă de gogoaşă, asemănătoare ci forma bacteriile Haemophilus influenzae cu care poate fi uşor confundat pe frotiuri.
Cel mai cunoscut reprezentant al genului este A.baumani responsabil cam de 80% din infecţiile acestui gen. Bacteria puţin cunoscută inclusiv de bacteriologi a intrat în atenţia lumii medicale după implicarea sa în infecţii intraspitaliceşti survenite la oameni cu imunitate scăzuta, de obicei în urma unor intervenţii chirurgicale, explorări invazive, sau după respiraţie asistată. Cazul actorului Toni Tecuceanu care suferind de o gripa cu virusul A (H1N1) a fost supus respiraţiei asistate la Spitalul de Boli Infecţioase Colentina (Matei Balş) a fost foarte mediatizat la noi in ţară.
O explozie de comunicari de infecţii cu aceasta bacterie au apărut dupa războiul din golf, când sute de soldati americani şi chiar civili au căpătat aceasta infecţie în spitalele din Kuweit şi Iraq, presa speculând pe atunci ca bacteria ar fi fost folosită ca arma biolgică de Saddam Hussein.
În realitate bacteria este foarte răspândită în mediul înconjurator, fiind aerobă şi hidrofilă şi în condiţii normale colonizând tegumentele şi fluidele nesterile ale organismului, fiind evidenţiata în absenţa oricărui semn de boală în spută, urină şi pe tegumente. La cei cu imunitate prăbuşită în urma unui traumatism, intervenţii chirurgicale, viroza severă etc. colonizarea se transforma în infectare şi apar infecţii severe de cele mai multe ori localizate, (pneumonii, meningite, infecţii de plăgi chirurgicale) dar şi generalizate (septicemii).
Din nefericire bacteria este foarte rezistenta în mediul înconjurator, uneori luni de zile, dar şi foarte rezistenta la antibioticele uzuale(peniciline, aminoglicozide,cloramfenicoli, chiar si fluorchinolone), doar Meropenem, Colistin, Amikacina, Rifampicina, Mynociclina şi Tygerciclina fiind eficace.
Cum se infectează în spital pacienţii?
Prin administrarea de medicamente injectabile (perfuzii) contaminate, prin efectuarea de manevre si manopere medicale invazive, în urma explorarii funcţiilor respiratorii cu spirometre nedezinfectate, dupa anestezie generala pe cale respiratorie (inhalatorie), sau prin infectii contractate prin instrumentar insuficient sterilizat: sonde, tuburi de dren, bronhoscoape, laringoscoape, etc.
Cum se poate preveni? Prin măsuri serioase de igienă în special in secţii de reanimare, neurochirurgie, maternităţi, boli infecţioase si în sectiile care trateaza bolnavi taraţi, imnodeprimaţi, debili (pneumologie, boli infecţioase, oncologie, diabet etc.). Accesul limitat la vizitatorilor, dezinfectia uzuala zilnică, spălatul mâinilor cât mai frecvent şi apliacarea corectă a tehnicilor aseptice şi antiseptice pot limita raspândirea colonizării. Antibioticoterapia condus a corect şi strict sunt benefice.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu