joi, 19 ianuarie 2012

Carantinele în epoca Principatelor: organizare

Cum era organizata carantina? Aflam din lucrarea domnilor Vasile Petrişor şi Lelius Mândroiu din
Calafat, autorii monografiei „Calafat – Trepte de istorie”.
La fiecare carantină era desemnat un căpitan al carantinei de obicei nun stegar, care avea ca ajutor un logofat, 2-3 slujitori si doi ciocli.
Pentru securitatea carantinei exista o gardă militară formată din infanterişti şi călăraşi, precum şi două vase fluviale de pază. Sistemul de dezinfecţie al carantinei consta în spălarea cu apă a diverselor categorii de mărfuri, îmbăierea scrisorilor în oţet şi în alte substanţe presupuse a avea  o acţiune purificatoare, iar, mai târziu, trecerea lor prin cuptor sau fumigaţie cu vapori. Scrisorilor purificate li se aplica ştampila carantinei. Pe tot timpul izolării, care varia între 4 şi 24 de zile, era interzisă persoanelor respective orice comunicare cu cei dinafară.
Când la schelă sosea un vas, acesta trăgea la edec şi nimeni nu avea voie să debarce pe ţărm până ce nu sosea medicul, care avea sarcina să execute operaţiunea de dezinfectare. Pasagerii care coborau în port erau obligaţi prin lege să stea în carantină o perioadă de 8 până la 10 zile. În acest sens se prevedea că    „orice călător sau trecător, de orice naţie şi rang va fi, se va supune a păzi straşnic regulile carantinei şi nu  va putea la nici întâmplare să treacă cordonul sănătăţii fără a avea bilet de sănătate, care i se va da de comandantul postului orăşenesc”. Erau prezenţi  şi vameşii care, după ce constatau situaţia  şi felul mărfurilor, stabileau pentru negustorii respectivi  sumele de bani ce urmau a fi achitate. Mărfurile, ca şi pasagerii, erau supuse aceloraşi prevederi de carantină, deoarece, de respectarea cu stricteţe a prevederilor acestora, depindea prevenirea pătrunderii în ţară  a unor epidemii.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu