luni, 20 mai 2013

Traducerile arabe

Ilustraţie dintr-un tratat medical a lui Al Razi
în traducerea efectuata de Gerald din Cremona.
Veriga de legătură între cultura şi ştiinţa antică greco-latină şi cea din Europa medievală a fost făcută de învăţaţii arabi. 
Scufundaţi în secolele de noapte medievală bântuită de stafia barbarilor după prăbuşirea Imperiului Roman şi curăţaţi de toate credinţele necreştine de bunăvoie, sau cu de-a sila, europenii n-au avut timp de ştiinţă sau de arte.
Abia în anul 540 d.H. la iniţiativa lui Cassiodor în mănăstirile occidentale începe descifrarea şi transcrierea manuscriselor antice, inclusiv a celor medicale. Primele traduceri s-au efectuat chiar la ctitoria lui Cassiodor de la Mânăstirea Vivarium.
În anul 830 Abu Zacaria Iuana Ibn Masavaih traduce din limba greacă în limba arabă tratate medicale antice şi bizantine, iar în anul 832 Califul Al-Mamun pune bazele „Casei înţelepciunii” din Bagdad, bibliotecă care conţine numeroase tratate medicale antice sau contemporane califului.
Cam prin anul 860, Hunain Ibn Isac traduce din greacă în arabă peste 200 de tratate medicale şi va compune din ele mai multe cărţi de medicină, iar un alta învăţat arab pe nume Al Kindi, va traduce la rândul lui numeroase tratate de medicină greceşti în limba arabă.
Aminteam despre traducătorul lucrării Tacuini sanitatis scrisă de Ibn Butlan, presupus a fi Faraj ben Salem (sau Salami). Salami (sau Franchini, Farachi, Ferrarius a fost un medic evreu care a trăit la curtea lui Carol de Neapole şi mai apoi la curtea lui Carol de Anjou, unde a tradus mai multe tratate de medicină arabe, sau antice din limba arabă: Tacuini AEgritudinum, De medicinis expertis, presupusă a fi scrisă de Galen, sau tratatul lui Al Razi: Al-Hawi (Continens).
În timpul Reconquistei oraşului Toledo din mâinile sarazinilor, aceştia abandonează în bibliotecile din oraş o adevărata comoară formata din peste 70 de cărţi scrise în limba arabă.
În anul 1170 Gerardus Cremonensis (Gerald din Cremona)  înfiinţează la Toledo un centru de traduceri al tratatelor arabe. Printre cărţile găsite şi traduse de Gerard găsim capodopere universale cum ar fi Geometria lui Euclid, Almagest-ul lui Ptolemeu, sau Canoanele Medicinei a lui Avicena, alt medic arab renumit. Zeci de cărţi de astronomie, filozofie, medicină, geometrie, algebră şi matematică în limba arabă au trecut prin mâna şi mintea lui Cremonensis şi au  intrat în patrimoniu cultural şi ştiinţific mondial. 
Ce s-ar fi întâmplat dacă manuscrisele ar fi intrat în mâna altui om? A unui soldat care s-a atins de cercurile lui Arhimede? Sau a unui călugăr bigot şi aprig pornit împotriva ereziei? Sau a unui Tommaso d'Aquino? Probabil ar fi fost arse, aşa cum au fost arse din prostie mii de documente, cărţi, desene doar pe motivul că nu se încădrau în tiparele totalitarismului creştin, fascist sau comunist. S-ar fi pierdut Conicele lui Apollonius din Perga, Analitica posteriora, Meteorologicele, Fizica, De caelo ale lui Aristotel, Canonul lui Avicena, sau Regimul bolilor acute al lui Hipocrate. Şi odată cu ele secole de gândire şi creaţie a minţii umane.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu