Cercetările
arheologice efectuate în numeroase campanii anuale au dus la descoperirea unei
părți modeste din perimetrul cetății. Cea mai recentă campanie din 2012
desfășurată sub conducerea arheologului Alexandru Barnea a adus date în plus
privind evoluția cetății. Astfel sub un strat vegetal de 30 cm de culoare
neagră, în care se găsesc amestecate numeroase oase și resturi de ceramică, se
găsește un strat de cenușă de 40 cm rezultată din incendiile devastatoare din
Evul Mediu timpuriu, cînd hoardele migratoare au pustiit cetatea. Și în acest
strat sunt numeroase resturi ceramice și oase de animale. Din ce am găsit eu în
periegheza săpată de arheologi în ambele straturi superficiale oasele sunt de
ovine-caprine și foarte rar de vită.
Urmează stratul cu resturi de elemente ceramice
romane și bizantine, pietre fasonate din construcțiile romane, care a fost
nivelat la reconstrucția cetății de către bizantini, cu o grosime variabilă de
pînă la 1 metru. Pe acest strat se descoperă an de an bordee de locuire cu
pereți din piatră și lut, construiți pe o structură de lemn formată din stîlpi
și bîrne. Sub acest strat este stratul de bază roman, format din pietre
provenite de la construcții, țigle și spărturi de tuburi de apeducte, resturi
de ceramică decorată.
După
cum vedem din schița săpăturilor arheologice, investigațtia s-a orientat în
special asupra edificiilor mai importante din cetate: locuința comandantului,
praetorium, biserica paleocreștină din secolele V-VI, sau biserica bizantină
din secolele XI-XII. Dinogetia mai are multe taine ascunse și va oferi surprize
mari în viitor. Din pacate teritoriul foarte mare al rezervației este lăsat în
admnistrarea unui sigur om, fiul primului paznic al cetății, care face și el ce
poate, adică puțin. Buruienile cît casa, pănășița de baltă care crește mai
repede decît poate fi tăiată, ploile și zăpezile abundente din ultimii ani au dus la
degradarea sitului. Odată acoperite cu un șopron metalic care le proteja de
intemperii, termele sunt acum în bătaia ploii. Țară săracă, România nu-și poate
proteja corespunzător patrimoniul și nici nu poate să-l conserve. Mai bine
asfaltăm și facem săli de sport în sate unde nu are cine să le folosescă, decât
să ne protejăm istoria, mai veche decât a multor popoare europene.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu