miercuri, 12 mai 2010

Tata


Ma straduiesc de peste 20 de ani, atat ca medic epidemiolog, cat si ca profesor la diverse scoli de asistente medicale, la care am predat un timp, sa invat suflarea medicala din jurul meu, sa respecte precautiunile universale, acel ansamblu de masuri de bun simt, care te protejeaza de infectii, pe tine ca muncitor in sanatate, (indiferent de locul pe care-l ocupi in ierarhia unei unitati sanitare), dar si pe cel suferind de care te ingrijesti. Si vreu sa va spun ca este foarte greu, cum nu dai putina atentie subiectului, cum apar din rutina, graba si adesea din prostie apucaturi periculoase pe care eu le numesc generic "inventii", in care sunt ignorate bunele practici din ghiduri in favoarea comoditatii. Maini murdare, seringi recapisonate cu acul dupa utilizare, echipament de protectie fantezist si incomplet, (din dorinta de a arata poate niste piciore frumoase), unghii excesiv de lungi sau aplicate, suvite rebele sau chiar despletite, manipulare de material biologic fara manusi, etc. sunt cateva dintre cele mai frecvente ignorari ale bunui simt de prevedere a unei infectii nosocomiale.
Ca sa va dau un exemplu am sa va povestesc de tatal meu, Dumnezeu sa-l ierte! Tata ne-a crescut pe mine si pe sora mea si ne-a tinut la scoala si la facultate din injectii. Sa nu credeti ca ne facea injectii! Nu, facea la altii, contra-cost. Oficiant sanitar de meserie, cu scoala sanitara militara pentru sergenti majori sanitari, absolvita in 1938, inainte de razboi, cu experienta a doua fronturi in Rusia si apoi in Ungaria si Cehoslovacia, ranit in ambele campanii si posesor a doua medalii "Virtutea Militara", tata a lucrat aproape toata viata dupa razboi la Salvare, cum se numea Ambulanta pe atunci. Din salariul amarat pe care-l avea, abia ne descurcam, asa ca tata facea injectii la oamenii bolnavi de pe la noi din cartier care-l solicitau. Zi de zi, noapte de noapte, ani de zile la rand, pleca cu casoleta in traista si cu cutiile de seringi dupa el. Il mai intreba mama: "Un' te duci ma omule la ora asta?" si el raspundea:"La o Penicilina, la un Moldamin, la un Polidin", de parca acestea ar fi fost niste persoane la care mergea in vizite. Cand mama, ca orice femeie il mai haraia cu usoare accente de gelozie, cand i se parea ei ca se uita mai lung dupa vreo femeie, zicea: "Ma' femeie, eu am vazut atatea cururi la viata mea, ca sunt satul, n-am dupa ce sa ma mai uit". Ei bine omul acesta care a facut poate mii de injectii la viata lui n-a avut nici-o data nici-o problema, ca se mai auzeau de la altii ca cutare a facut un flegmon, ca cutare a facut o hepatita etc. L-am intrebat pe tata cand eram mai mare, de ce isi curata in fiecare zi cu aceiasi minutiozitate seringile si acele si de ce le fierbe de fiecare data umpland bucataria de abur. (Toata copilaria mea am avut printre mirosurile familiare, "ale casei" si cel dat de fierbatorul de seringi, dar poate pentru cine n-a vazut vreodata altceva in afara de seringa de unica folosinta, este greu de imaginat). Mi-a spus:
"Ma baiete, eu nu traiesc din salariul de la Salvare, din ala suprevietuiesc. Tot ce-am facut cu mama-ta in casa asta l-am facut din injectii si din rate, dar eu am fost cu injectiile si mama-ta cu ratele! Pentru mine a face o injectie inseamna a-mi face meseria pe care am invatat-o! Daca eu castig bani din asta, putini, ca nu sunt mandatar sau gestionar pe undeva, cum crezi ca pot sa-mi bat eu joc de meseria mea? Daca n-as curata si n-as fierbe seringile ar face vreunu' un flegmon si adio banutii de paine! Ca mahalaua afla totul imediat si-as ramane fara clienti imediat! Asa ca asta-i meseria si gheseftul meu si tre' sa am grija lui ca altfel n-as avea de unde sa va i-au bocanci de Craciun si pantofi de Paste".

Un comentariu:

  1. tare frumos, sa mai scrii de tataielu. Nu neaparat pe blog, dar mi-ar placea sa mai aud.

    RăspundețiȘtergere