ابو الحسن المختار ابن عبدون ابن بطلان

Manuscrisul Taqwīm al-sihhah, fotogtafie din colectia Muzeului Aga Khan

Am văzut că Tacuini sanitatis a făcut carieră în Evul Mediu, după ediţia de la Strassburg cartea fiind editată şi la Paris, Viena şi în alte mari oraşe europene. Este editată şi astăzi şi o puteţi găsi de vânzare la preţuri trecând de 150$, dar există şi ediţii de buzunar, nu însă la fel de ilustrate. Forma aleasă de autor de a reprezenta sub formă tabelara bolile, tratamentele, dieta şi alte caracteristici ale afecţiunilor, a fost bine aleasă, iar reprezentările grafice, absente în manuscris, dar prezente în lucrările tipografiate din Europa, fac din aceasta carte un manual uşor de citit şi de reţinut. Diverşi autori conferă cărţii diverse atribute: tratat, almanah, agendă, norme, prescripţii, iar adevărul este că acesta carte este câte puţin din toate. Amănunte despre Taqwm al-sihhah şi despre autorul ei se pot găsi în lucrări de istorie medievală cum ar fi Creştinii sirieni sub Islam, prima mie de ani (Syrian Christians under Islam: the first thousand years) scrisă de David Richard Thomas, sau în deja amintită  First encyclopediae of Islam a lui J.J. Brill, ambele abordabile pe internet. O lectură a celor două texte ne evidenţiază personalitatea unui tânăr medic care a studiat în acelaşi timp şi filozofia, bun cunoscător al limbilor antice şi excelent cunoscător al limbii şi literaturii arabe, care a scris mai multe cărţi în viaţă lui şi sute de epistole către prieteni, sau adversari, toate privind probleme majore ale secolului în care trăia: religie, filozofie, astronomie, dar şi poezie. Aminteam despre traducătorul lui Ibn Butlan, presupus a fi Farag ben Salem (sau Salami). Anumiţi cercetători îl dau însă drept traducător pe Gerardus Cremonensis (Gerald din Cremona), cel care a tradus din limba arabă peste 70 de cărţi, abandonate de arabi în bibliotecile din Toledo de groaza Reconquistei. Printre cărţile găsite şi traduse de Gerard găsim capodopere universale cum ar fi Geometria lui Euclid, Almagest-ul lui Ptolemeu, sau Canoanele Medicinei a lui Avicena, alt medic arab renumit. Zeci de cărţi de astronomie, filozofie, medicină, geometrie, algebră şi matematică în limba arabă au trecut prin mâna şi mintea lui Cremonensis şi au  intrat în patrimoniu cultural şi ştiinţific mondial.  Ce s-ar fi întâmplat dacă cărţile erau găsite de alţii? Biblioteca din Toledo ar fi fost arsă că şi biblioteca din Alexandria. 
Îmi aduc aminte de o întâmplare povestită de un bătrân din satul Baleni, judeţul Galaţi, despre cum s-a făcut colectivizarea în acea comună, moşie a familiei Cantacuzino de sute de ani. Când au intrat în conacul boieresc să-l facă sediul noului I.A.S., ţăranii au furat pielea de pe fotolii să-şi facă opinci, iar ca să treacă prin balta şi noroiul din faţa conacului au făcut podeţ din manuscrisele din bibliotecă, numai după ce le rupeau coperţile din piele că să-şi facă tălpi de opincă. Din 10.000 de volume, multe manuscrise valoroase şi poate unice, au ajuns după decenii în fondul Bibliotecii V.A.Urechia din Galaţi doar 1500 volume.
Despre importantă traducerilor din greaca în arabă şi ulterior în latină şi în alte limbi moderne voi reveni.