COLONIZAREA BACTERIANA SI RISCUL DE INFECTIE NOZOCOMIALA ASOCIATA EXPLORARILOR FUNCTIONALE RESPIRATORII
Popa Emil, Bocaneala Verginica
Spitalul de Pneumoftiziologie Galati
Zilele Medicale Gălăţene Noiembrie 2010
REZUMAT
Spirometria este principala explorare functionala a dinamicii respiratorii si se efectueaza cu aparate numite spirometre. In aceasta lucrare aratam posibilitatea transmiterii incrucisate a infectiilor respiratorii de la un pacient la altul, atunci cand se foloseste un aparat la mai multe examinari.
Spirometry is the main functional exploration of the dynamics of breathing and is performed with devices called spirometer. In this paper we show the possibility of cross transmission of respiratory infections from one patient to another when the device is used in several tests.
Desi in literatura de specialitate1, 2 s-au semnalat inca din anii ’90 prezenta a numeroase specii de germeni patogeni in aparatura de explorari functionale si riscul crescut de infectii nozocomiale survenite dupa explorari functionale respiratorii, aspectele privind acesta cale de transmitere sunt necunoscule de practicieni si ignorate de legislatia sanitara nationala in vigoare3. Cercetari recente au identificat in aparatura de spirometrie o multitudine de germeni patogeni care pot trece de la un pacient la altul in situatia in care aparatul este folosit pentru mai multe examinari, asa cum se intampla de obicei.
Rutala1 si colaboratorii au gasit o contaminare intr-un procent de 92% a pieselor bucale si de 50% a tuburilor dupa efectuarea probei de spirometrie, principalii germeni identificati fiind Staphylococus aureus, Enterococus, Escherichia coli, Klebsiella pneumoniae, diverse specii de Pseudomonas, dar si germeni mai rar intalniti cum ar fi Acinetobacter, Citrobacter, Enterobacter cloacae etc.
Burgos2 si colaboratorii cercetand colonizarea bacteriana in doua tipuri diferite de spirometre, gasesc o incarcatura bacteriana intr-un procent de 90% din probele recoltate in spirometrul cu clopot de apa, fata de numai 13% probe pozitive din cele recoltate de pe un spirometru cu penumotahograf. Flora bacteriana este de asemenea mai diversificata in spirometrele cu clopot de apa si cuprinde: fungi din specia Penicillinium (62%), Candida, dar si bacterii: Pseudomonas fluorescens (32%), Burkholderia cepacea (48%), Neisseria, Streptococus, Staphylococus, Enterobacter.
Jones si colaboratorii4 pun in evidenta intr-un centru dedicat fibrozei chistice din Manchester prezenta bacteriei Pseudomonas aeruginosa multirezistenta la antibiotice dupa efectuarea de manevre de terapeutica respiratorie (nebulizari), dar si dupa spirometrie.
Desi Hazaleus si colaboratorii5 au semnalat inca din 1981 virajul testului I.D.R. la tuberculina la pacienti anterior negativi, dupa expunere accidentala la manevre de explorare a functiei respiratorii cu un aparat contaminat de un bolnav tuberculos, nu exista dovezi stiintifice solide despre posibilitatea transmiterii tuberculozei pe aceasta cale.
Tipurile de spirometre intalnite in practica medicala curenta si riscurile de infectie nozocomiala asociata lor sunt prezentate in tabelul nr. 1.
MATERIAL SI METODA
A fost studiata contaminarea microbiana dupa utilizare la trei tipuri de spirometre aflate in dotarea Spitalului de Pneumoftiziologie Galati:
- spirometru cu pneumotahograf Flowscreen Pro Jaeger, versiunea 5.0
- spirometru cu turbina Spirolab 2 MIR
- spirometru cu pneumotahograf Spiro Pro BTL model 08.
Intretinerea de rutina a acestor spirometre se face conform unor instructiuni de lucru interne elaborate de Compartimentul de Prevenire si Control al Infectiilor Nozocomiale din spital si consta in dezinfectie zilnica dupa fiecare utilizare a aparatului prin stergere cu dezinfectant de suprafete si inlocuirea turbinei sau a pneumotahografului dupa fiecare pacient. curatarea saptamanala a aparatelor si partilor componente prin stergere cu dezinfectant de suprafete, Dupa utilizare turbina si pneumotahograful sunt dezinfectate prin imersie intr-un dezinfectant pentru instrumentar, sterilizate cu un sterilizant chimic si clatite cu apa sterila. La fiecare explorare se utilizeaza piese bucale din carton de unica folosinta.
Pentru recoltarea probelor de contaminare microbiologica a componentelor aparatelor de spirometrie dupa utilizarea lor de catre pacienti, s-au folosit port-tampoane de recoltare sterile introduse in tuburi de plastic tip Eurolab, imersate in 9 ml apa peptonata, cu care s-au sters componentele spirometrului presupuse a fi cel mai usor contaminate in urma manevrelor de explorare functionala respiratorie: tub de carton de unica folosinta, tub de fixare a piesei de gura, sita turbinei si pneumotahograful spirometrului. Stergerea s-a facut prin rotirea insistenta a tamponului pe fiecare obiect in parte.
Dupa recoltare tuburile sunt lasate in repaos 10-15 de minute la temperatura camerei, dupa care sunt agitate puternic pentru eliberarea germenilor de pe tampoane si omogenizarea lor in lichidul de suspensie, apoi se insamanteaza cu pipeta un inocul de 1 ml pe medii solide turnate in placi, utilizandu-se medii diferite pentru dezvoltarea bacteriilor Gram pozitive: geloza-sange si mediul Chapmann solid si pentru bacterii Gramm negative: AABTL (agar-albastru de brom timol) si Mac Conkey. Dupa incubare timp de 24 de ore la 370 placile sunt citite prin numararea coloniilor formate pe fiecare placa si are loc identificarea speciilor microbiene.
Pentru stafilococul auriu cantitatea de inocul folosita este mai mare, de 2-3 ml si se va amesteca cu o cantitate echivalenta de mediu de imbogatire hiperclorurat. Dupa incubare 24 de ore la termostatul de 37o se face trecerea pe mediul solid Chapmann, ulterior coloniile manito-pozitive sunt cercetate pentru prezenta coagulazei si pentru celelalte caractere de patogenitateREZULTATE
Rezultatele sunt consemnate in tabelul nr. 2.
DISCUTII
Contaminarea aparaturii de explorare functionala se face cu germenii din gura si din caile respiratorii ale pacientului in momentul expirului fortat necesar evaluarii dinamicii respiratiei. Cele mai contaminate portiuni ale aparatului sunt cele situate mai proximal de pacient: piesele de gura, tubul de acces al curentului de aer catre senzori, sita pneumotahografului si turbina. Daca piesele de gura se pot schimba dupa fiecare utilizare existand disponibile piese de unica folosinta din carton, celelalte componente ale aparatelor de explorare functionala respiratorie trebuiesc inlocuite dupa fiecare utilizare cu altele sterile, iar atunci cand sunt fixe trebuiesc dezinfectate prin stergere dupa fiecare pacient.
Utilizarea filtrelor tip Spirobac in explorarea functionala respiratorie reduce foarte mult contaminarea componentelor spirometrelor, fara a afecta calitate explorarilor, asa cum rezulta din mai multe studii recente6, 7 efectuate pe acesta directie.
In Spitalul de Pneumoftiziologie Galati utilizam cu succes filtre bacteriologice pentru spirometrie de tip MicroGard, care asigura alaturi de celelalte masuri pe igiena enumerate o protectie de peste 99% pentru pacienti.
BIBLIOGRAFIE
1 Rutala D.R,. Rutala W.A, Weber D.J., Thomann C.A., Infection risks associated with spirometry, Infection Control and Hospital Epidemiology, 1991, 12:89-92.
2 Burgos F., Torres A., Gonzales J., Puig de la Bellacasa J., Rodriguez-Roisin R., Roca J., Bacterial colonization as potential sourse of nosocomial respiratory infection in two types of spirometer, European Respiratory Journal, 1996, 9: 2612-2617.
3Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 261 din 6 februarie 2007 pentru aprobarea Normelor tehnice privind curăţarea, dezinfecţia şi sterilizarea în unităţile sanitare.
4 Jones A.M., Govan J.R.W., Dodd M.E., Isalka B.J, Stainbridge T.N., Webb A.K., Identification of airborne dissemination of epidemic multiresistant strains of Pseudomonas aeruginosa at a CF centre during a cross infection outbreak, Thorax, 2003, 58: 525-527
5 Hazaleus R.E., Cole J., Berdischewsky M., Tuberculin skin test conversion from exposure to contaminated pulmonary function testing apparatus, Respiratory Care, 1981, 26: 53-55
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu