Despre termeni medicali

Totdeauna s-a spus despre medici că folosesc limbaje criptice și complicate atunci când vorbesc despre boli și bolnavi. E adevărat, dar este pe deoparte un mod practic de exprimare, iar pe de alta parte un drept câștigat printr-un program de învățare întins pe o grămadă de ani (și acum medicina este cea mai lungă perioadă de studii universitare în toata lumea).

De ce practic? Pentru ca e mai simplu să spui sdr. Gilbert decât hiperbilirunemia neconjugată nonhemolitica ereditar, sau boala Bornholm decât pleurodinia epidemică cu virus Coxsackie B.

De ce un drept câștigat? Pentru că medicina nu se învață de pe forumuri sau din știrile de la televizor și nici din Formula As. Iar atunci când reprezinți o televiziune sau o publicație importantă cred ca ar fi cazul să trimiți la o conferunță de presă, sau pentru un interviu cel puțin un jurnalist familiarizat cu termenii medicali, sau în cel mai rău caz familiarizat cu DEX, sau cu dicționarele de pe internet.

Aud mereu: virusul piocianic, pacienții de la Colectiv infestați încât nu mă pot întreba: băieții și fetele astea au habar de termenii pe care-ifolosesc? Uneori nu sunt familiarizați cu ei nici medicii care nu se întâlnesc cu aceste situații frecvent. Pe un canal serios de televiziune un confrate aseară vorbind despre mizeria din spitale tot îi tragea cu cinetobacter, probabil oscilând între acinetobacteri și citrobacter. Ori acum e cazul să dăm niște lămuriri, utilizând nu marile tratate de patologie ale lumii de care au auzit toți proștii care se uită la serialele cu medici, ci dicționarele românești sau străine.

Infestare: pătrunderea unor paraziți externi sau interni în organism. Deci putem folosi termenul când vorbim despre infestare cu păduchi, infestare cu trichinella spiralis, dar este impropriu să-l folosim la virusuri, la microbi sau la paraziți unicelulari, unde se utilizeaza termenii de infectare sau de contaminare.

Infectare:  termen clinic care se referă la invazia unui microorganism urmată de un răspuns imun din partea gazdei. Deci vorbim de microorganisme (bacterii, virusuri, prioni, protozoare, unele organisme primitive), care intrând în contact cu un organism uman sau animal determină reacții imunologice, cu sau fără reacții clinice. Nu ne infectăm când punem mâna pe o clanță de WC murdară, ci ne contaminăm (bacterian, viral etc.),  dar ne infectăm când după o contaminare nu ne spălăm pe mâini și facem o boală diareică, sau un sindrom dizenteric. (rețineți: diz-en-te-ric, dizinterie și nu dezinterie).

Dacă o contaminare nu este urmată de o infecție dar bacteriile rămân bine mersi la locul din organism în care au ajuns, vorbim de o colonizare bacteriană. Mai de mult situației de acest tip i se spunea stare de purtător,  sau purtător sănătos, întrucât nu se observau modificări vizibile în starea de sănătate a persoanei respective.

Să revenim puțin: auzim frecvent despre o cârciumă infectă, care s-ar vrea de fapt mizerabilă, sau despre săli de operație sau saloane infectate, lucru imposibil de vreme ce vorbim de lucruri și nu despre ființe. Mai corect ar fi să folosim termenul de murdare, sau daca avem dovezi bacteriologice: contaminate.