marți, 9 aprilie 2013

Asediul oraşului Galaţi, sau asediul oraşului Brăila?

Scriam în urmă cu un an (click aici) despre cea mai veche ilustraţie a oraşului Galaţi, aflată în colecţia Cabinetului de stampe al Academiei Române.
Publicarea litografiei pe un site de istorie imagistică a oraşului Galaţi  a generat o dispută aprinsă legată de existenţa unor fortificaţii asemănătoare celor din imaginea de mai sus din stampa contemporană evenimentelor din 1789.
De curând mi-a căzut în mână o imagine foarte apropiată cu cea din stampa atât de comentată de concetăţenii mei, dar care reprezintă bombardarea oraşului Brăila de către armata rusă la 1789. 
O privire aruncată comparativ asupra celor două desene ne identifică aceleaşi tipuri de bastioane şi de metereze, aceleaşi turnuri de geamii cu semilună în vârf şi o localitate incendiată de focul artileriei. Între cele doua imagini sunt şi numeroase deosebiri, cea mai importantă dintre ele fiind culoarea celei de-a doua, în care se disting uniformele viu colorate ale asediatorilor, inclusiv unele uniforme care par mai degrabă austriece decât ruseşti, dovadă că autorul a dorit să sublinieze şi participarea celuilalt imperiu la aceasta victorie contra păgânilor. În plus în fundal vedem Dunărea plină de nave cu pânze mai mari şi mai mici. Despre identitatea acestor nave nu avem niciun detaliu semnificativ, însă probabil sunt nave de război ruseşti. După pacea de la Kuciuk-Kainargi din 1774 Rusia a căpătat dreptul de a avea o flotă la Marea Neagră, fost "lac turcesc" până la acea dată şi în căţiva ani şi-a construit o flotă semnificativă.
Bombardarea oraşului Brăila.
Întorcându-ne la stampa cu asediul "oraşului turcesc Galatz " şi cunoscând faptul că oraşul nostru n-a avut niciodată o fortificaţie atât de reprezentativa încât să primească numele de "cetate", înclin să cred că stampa este tributară desenului color cu asediul Brăilei, autorul stampei imaginându-şi un oraş fortificat asemănător celui existent în oraşul vecin. Ori deosebirea este destul de clară: în timp ce Brăila era raia turcească, la fel ca şi Turnu, Giurgiu, Chilia, Cetatea Albă şi Bender, oraşul Galaţi a fost singurul port al Moldovei tolerat de turci, dar fără drept de a se fortifica, întocmai ca şi Iaşii.  
Iată încă unul din motivele pentru care nu pot fi convins de teoria etimologiei arabe a numelui oraşului Galaţi, din kalhat: cetate. 
Care cetate  a la turca bre?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu