Coperta interioară a cărţii aflată la Biblioteca de Stat a Bavariei, (disponibila pe Google books) |
"Mai sunt două cetăţi bine întărite cu ziduri puternice, cum este cetatea nouă Romaniwijwar aşezată pe un şes lângă râul Zered, care se varsă în Danubius. Cealaltă este cu numele de Romaniwasar, după cum acestea ocupă de o parte şi de alta cele două laturi, tot aşa Danubius le desparte pe amândouă şi curge prin mijloc împărţind de-o parte şi de alta cele două ţări. Una priveşte spre Moldova şi cealaltă spre Transalpina, având şi Danubius pe cursul său două târguri aşezate de-o parte şi de alta a locului de trecerea a fluviului, adică Barilla&Galaczs pe care trecerea fluviului le desparte frumos într-o armonioasă ordine a naturii.”
Textul este destul de controversat şi confuz, el atrăgând critici din partea specialiştilor încă de la apariţia sa, dar constituie prima dovada certă a existenţei unor târguri ("oppida") la Galaţi şi la Brăila. Interesante sunt însă detaliile cu privire la cele două cetăţi Roman, Romaniwijwar (Romani-("ui-var", ungureşte înseamnă "oraşul nou"), deci Romanul Nou situat la şes lânga râul Siret (Zered) şi Romaniwasar ("vasar": ungureşte înseamnă "târg"), deci Târgul Roman. Se înţelege că cele două oraşe sunt diferite şi ele vor apărea a fi diferite inclusiv în "Descriptio Moldavie" a lui Dimitrie Cantemir. Deşi localizarea acestui târg este confuză ca de altfel şi descrierea trecerii fluviului între Galaţi şi Brăila, de ce să nu luam în calcul că poate la data vizitei autorului între cele două oraşe curgea Dunărea?
Cartea lui George Reicherstorffer "Chorographia Moldaviae" a avut în Evul Mediu mai multe ediţii, puţin modificate de la una la cealaltă, dar cea din 1595 are anexată şi o hartă a Moldovei pe care se văd oraşele Galaţi şi Brăila. Se presupune (Paul Paltânea) că harta este o ilustraţie după harta polonezului Martin Broniowski din lucrarea "De beizdedea bis in Tartariam", care avea la rândul ei la bază harta azi pierdută a lui Richard Wapowski elaborată la începutul secolului XVI-lea şi poate şi cea a lui Sebastian Munster din 1522.
Harta din ediţia a treia a Chorografiei Moldovei |