Haloterapia: terapia cu sare în saline.

Cunoscută încă din antichitate terapia cu aerosoli de sare (haloterapia) a fost dovedită științific abia în secolul XIX când un medic polonez de la celebra mină de sare Wieliczka, (cea mai veche mină de sare din Europa) a făcut o observație importantă: spre deosebire de minerii din minele de cărbuni, lucrătorii din minele de sare nu sufereau de afecțiuni pulmonare, iar cei care veneau din minele de cărbuni bolnavi de boli respiratorii se vindecau în scurt timp. Doctorul Felix Boczkowski a publicat observațiile sale în 1843 și tot el a deschis prima clinică din lume situată într-o salină, unde combina aerosolii cu băi cu saramură naturală. În anii celui de al doilea război mondial la Kluterhohle, în regiunea Ruhr, într-o grotă unde locuitorii se ascundeau în timpul bombardamentelor aliate, un medic german Karl Hermann Spannagel a observat ameliorarea tusei și a altor simptome respiratorii la pacienții care se adăposteau în peșteră. În cea de a doua jumătate a secolului XX s-au înmulțit clinicile din minele de sare, iar în 1987 a apărut prima salină artificială în Rusia. După anul 2000 pe lângă binecunoscutele salinele naturale din România (Praid, Turda, Ocnele Mari, Slănic Prahova, Cacica etc.) a explodat numărul salinelor artificiale construite cu blocuri de sare naturală. În orașul Galați din câte știu sunt cel puțin două camere de sare (saline de suprafață).

Un loc aparte în construcția și amenajarea salinelor de suprafață îl ocupă firma Himalaya Salt (https://himalayasalt.ro) care construiește saline artificiale și alte amenajări de haloterapie utilizând celebra sare de culoare roz, importată din Pakistan. Specialiștii acestei firme au construit recent la Galați la Spitalul de Pneumoftiziologie cea mai moderna și elegantă salină de suprafață din estul țării. 

Care sunt bazele terapiei cu aerosoli de sare? 
Sarea conține pe lângă bine cunoscuta clorura de sodiu și numeroase săruri de alți ioni: potasiu, magneziu, calciu, mangan, litiu și seleniu. Pe malul mării sau în saline sarea se găsește sub forma de aerosoli de aceea și în camerele cu sare este necesara montarea unor nebulizatoare care sa disperseze sarea în particule cât mai fine. Inspirate aceste particule se depun pe căile respiratorii: cele mai mari pe căile respiratorii superioare (nas-laringe, trahee, bronhii mari), iar cele mici pe bronhiole și în alveoleole pulmonare. Deși nu se cunoaște în detaliu modul în care se produc efectele terapeutice ale sării asupra mucoasei respiratorii, presupun că prin atragerea apei din țesuturi sub efectul osmozei, crește cantitatea de apă a epiteliului căilor respiratorii, ce produce o fluidificare a mucusului respirator care favorizează expectorația. La aceasta se mai adaugă cel puțin două efecte cunoscute ale aerosolilor sărați: bactericid și relaxant. Efectul bactericid se datorează pe de-o parte sării care este un mediu ostil pentru microorganisme, iar pe de altă parte efectului de "aruncător de flăcări" produs de ozonul eliberat de atomii de clor (și iod) extremi de activi care rup în două moleculele de oxigen, efect întâlnit de fapr la dezinfectantele pe baza de clor, iod, fluor sau brom.
Efectul relaxant și chiar antidepresiv al repaosului în mediu salin este determinat de prezența ionilor negativi, despre care autorii americani cred că este mai bun chiar decât cel al antidepresivelor.