Infecțiile nosocomiale: cauze. Partea a V a: Ministerul Sănătății

Dacă avem spitale depășite de vremuri, personal puțin, materiale de curățenie doar pentru arătat în timpul inspecțiilor și dezinfectante insuficiente și cum am văzut recent și necorespunzătoare, atunci unde sunt infecțiile nosocomiale, că raportate nu sunt? 
Ce s-a întâmplat cu bolnavii?
Păi unde să fie, unii care au avut noroc s-au întors acasă, în familie, alții mai ghinioniști au plecat dintre noi răpuși de boală. 
N-o să știm niciodată câți, căci nimeni nu analizează foile de observație ale bolnavilor decedați, sau când le analizează o face pe principiul "corb la corb nu-și scoate ochii" cu varianta "mortul de la groapă nu se mai dezgroapă".
N-o să avem niciodată un corp de control adevărat al Casei de Asigurări care să vadă de ce a pierdut un asigurat în floarea vârstei, vor fi aceleași controale de rutină la numărul de pastile și va continua vânătoarea de greșeli birocratice pentru a mai tăia din alocația spitalului.
N-o să avem niciodată un Colegiu al Medicilor care să apere pacientul și să scuture establishmentul din lumea medicală.
N-o să avem niciodată o instituție guvernamentală independentă care să apuce taurul de coarne și să facă o reformă adevărată în sănătate. Orice Minister al Sănătății va fi unul politizat chiar dacă va fi condus de un tehnocrat. Straturile birocrației de partid sunt mai groase în această instituție decât bălegarul din grajdurile lui Augias. 
O instituție care să separe privatul de stat în sănătate. 
Care să creeze astfel locuri de muncă pentru medicii tineri în a căror pregătire s-a investit mult și pe care ni-i atrage occidentul. Care să termine o dată cu "baronii medicali", șefi de clinici, cu cabinete particulare de unde-și trimit spre spital pacienți și invers. Baroni din spitale, din universități, care controlează admiterile, rezidențiatele, doctoratele, consfătuirile și congresele medicale. Baronii farma care încasează sume uriașe povestindu-ne nouă cât de tare e medicamentul firmei X.
 O instituție care să separe asigurații de asistați. Dacă statul vrea să fie un stat de tip "Moș Crăciun", să plătească de la bugetul de stat serviciile medicale pentru cei care nu-și plătesc asigurările, dar aduc voturi și nu din bugetul Asigurărilor de Sănătate.
O instituție care să desființeze casele de asigurări paralele în spiritul art. 16 din Constituție: "cetățenii sunt egali în fața legii si a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. Nimeni nu este mai presus de lege".
O instituție care să asigure sănătatea publică a populației, nu doar s-o declare. Care să scuture autoritățile centrale și locale dacă ne opresc apa, dacă nu ne dau căldură, dacă nu ne ridică la timp gunoiul, dacă organizează concerte rock lângă spitale, etc.
O instituție care să scuture puțin învățământul medical românesc, facultățile de medicină cu profesori și conferențiari care n-au susținut niciodată în viața lor un concurs, fie el chiar și unul de rezidențiat, cu titulari de catedre navetiști de la sute de kilometri, cu școlile sanitare înmulțite precum ciupercile după ploaie, dar unde nu se învață ce este un lanț epidemiologic, ci doar drumul cel mai scurt spre Italia.
Cum este posibil ca de decenii, încă de pe vremea comunismului instituțiile statului, respectiv Ministerul Sănătății să ne mintă de la obraz declarând că rata infecțiilor nosocomiale este sub 1%, când media europeană este de 10%? 
Sunt spitalele românești mai curate și mai bine dezinfectate decât clinicile din străinătate? Se spală pe mâini chirurgii români cu substanțe mai bune decât cele folosite de chirurgii occidentali? Evident că nu. Dar dacă pe ministerul Sănătății nu-l interesează infectiile nosocomiale, de ce l-ar interesa pe medicul român să-si pună cenușă în cap și să le raporteze?
Să luam un exemplu de "competență" al politrucilor din Ministerul Sănătății: ani de zile activitatea de prevenire si combatere a infecțiilor nosocomiale a fost legiferată de Ordinul Ministrului Sănătății nr. 190/1982. Printre altele respectivul ordin prevedea la Anexa 7, Normele tehnice privind controlul microbiologic pentru prevenirea infecțiilor nosocomiale, mai concret pentru profani regulile de recoltat probe de sanitație, aeromicrofloră etc.
Ei bine pe vremea directoratului dr. Rafila Alexandru la D.G. Sănătate Publică, ordinul a fost abrogat și TOATE ordinele de ministru ulterioare privind infecțiile nosocomiale (994/2004, 916/2012) nu mai prevăd standarde și valori limită pentru controlul microbiologic. CU ALTE CUVINTE NU MAI ȘTIM CÂȚI MICROBI SUNT PERMIȘI ÎN SPITALE, pe diverse suprafețe și care este felul lor.
Și atunci cum poate Ministerul Sănătății arunca la presă DATE NESTANDARDIZATE ȘI NECOMPARABILE privind situația din spitalele din România și declanșa în mass-media isteria SPITALELOR MORȚII?

Infecțiile nosocomiale: cauze. Partea a IV a: calculul unui specialist. Dezinfectanți puțini și proști.

Voi demonstra în cele ce urmează că pe lângă faptul că sunt adesea de calitate îndoielnică, dezinfectanții utilizați în spitale sunt achiziționați și în cantitate insuficientă. Ca să putem calcula necesarul de dezinfectanți al unui spital trebuie să facem referire la normele sanitare în rigoare privind organizarea și funcționarea spitalelor: 

ANEXA 3  la ORDINUL Ministrului Sănătății nr. 914 din 26 iulie 2006 pentru aprobarea normelor privind condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un spital în vederea obţinerii autorizaţiei sanitare de funcţionare, prevede NORME privind structura funcţională a compartimentelor şi serviciilor din spital

În CAP. I,, Organizarea secţiilor medicale, Secţia medicală de spitalizare sunt prevăzute dotările minime obligatorii pentru o secție de spital.

Să luam exemplul unei secții de spital de 80 de paturi care are următoarea structură: 

10 saloane a câte 6 paturi: 42 mp X 10 = 420 mp

10 rezerve a câte 2 paturi: 16mp X 10 =160 mp

Hol principal: 60/3 = 180 mp

2 săli pentru tratamente-pansamente, fiecare cu suprafaţa X 17 mp = 34 mp

1 cabinet de consultaţii, cu suprafaţa de 12 mp

2 spaţii de lucru pentru asistenţi medicali (oficiu medical): 9 mp X 2 =18 mp

2 anexe pentru depozitarea instrumentarului şi medicamentelor; 5 mp X2 = 10 mp

Cabinet medic-şef: 9 mp

Cabinet asistent-şef 9 mp

Raport de gardă, secretariat; 15 mp

Grupuri sanitare şi vestiare pentru personal: 20 mp

2 Camere pentru investigaţii: tratamente speciale, săli de intervenţie chirurgicală cu anexele respective şi alte dotări în funcţie de specificul specialităţii: 17 mp X 2 = 34 mp

Oficiul alimentar cu anexele sale şi sala de mese: 60 mp

2 Camere de spălare-sterilizare a ploştilor şi a altor recipiente ("ploscar"): un ploscar la 25-30 de paturi; 18 mp

Spaţiu de colectare a rufelor murdare: 4 mp

Depozit de lenjerie curată.4 mp

Depozit materiale curatenie: 6 mp

Boxă de curăţenie: 4 mp

Boxa de colectare deșeuri: 4 mp

Total 1021: mp pavimente

Alte suprafețe: (pereți, uși, tocuri de ferestre, etc.): 1000 mp

Mobilier medical: 500 mp

Medie suprafețe de spălat și dezinfectat: 2500 mp dimineața, 2500 mp prânz și seara (să presupunem că în turele de după masă și seara nu se spală și nu se dezinfectează toate suprafețele ca în tura de dimineață). 

Total suprafețe de spălat zilnic: 5000 mp

Necesar lunar: 5000 x 30 =150.000 mp

Dacă se folosesc 40 ml soluție diluata 2% / mp: zilnic 5000 X 40 = 20000 ml sau 200 litri soluție de lucru, sau 4-5 litri soluție concentrată / zi = 480 – 600 lei / zi (calculat la media prețurilor dezinfectantelor de suprafete gasita pe internet astăzi).

Cost lunar: 14.400- 18.000 lei (3272 - 4000 €) per secție, 60000-70000 € / lună pe spital numai pe dezinfectant de suprafețe!!!
Dar în spital se folosesc și antiseptice (dezinfectante de mâini), dezinfectante de instrumentar, dezinfectante de grupuri sanitare, de bloc alimentar și să nu uităm dezinfectante pentru sterilizare chimică a aparaturii termosensibile (endoscoape, sonde etc.), care sunt și cele mai scumpe. Nota de calcul pentru un spital județean se apropie de 100.000 €. 
Să vedem cât se cheltuie în realitate. Luăm la întâmplare un spital județean de pe internet, (al cărui nume nu-l fac public, situația este asemănătoare în majoritatea spitalelor din țară) să-i vedem bugetul pe luna aprilie 2016, lună în care ziaristul Cătălin Tolontan a început dezvăluirile despre Hexi Pharma.

• Total cheltuieli: 8404 mii lei, din care:
• Cheltuieli de personal: 5134 mii lei, adică 60.5 %
• Cheltuieli pentru bunuri și servicii: 821 mii lei adică 9.7 %
• Medicamente și materiale sanitare: 1310 mii lei, adică 15.7 %
• din care: Dezinfectante: 118 mii lei,  adică 1.4 %

118.000 lei fac 26.222 €

CONCLUZIE: spitalele sunt prea sărace să cumpere dezinfectanți performanți și cantitatea de astfel de materiale este insuficientă pentru buna funcționare.

ÎNTREBARE: și atunci unde sunt infecțiile nosocomiale?

RĂSPUNS: în episoadele următoare

Infectiile nosocomiale: cauze. Partea a III a: Lipsa de personal

Un lucru pe care publicul larg nu-l cunoaste despre spitale este lipsa accentuata de personal medico-sanitar din toate categoriile: medici, asistente, infirmiere si ingrijitoare.
Normativul de personal din unitatile sanitare este stabilit de Ordinul M.S. 1224/2010, dar in practica de zi cu zi exista diferente uriase intre ce zice legea si ce gasim in spitale.
De exemplu, conform Normelor amintite in spitale ar trebuie sa existe urmatorul personal:

• 1 medic la 5-15 pacienti, cu precizari ca in unele specialitati (neurochirurgie, transplant, chirurgie vasculara etc.) numarul de pacienti / medic poate fi chiar mai mic
• 1 asistenta la 8-12 pacienti pe tura cu posibilitatea cresterii numarului acestora in specialitatile chirurgicale si de terapie intensiva
• 1 infirmiera la 20-25 de paturi, iar la fel ca la medici si asistente in unele sectii si compartimente numarul de posturi poate fi mai mare
• 1 ingrijitor de curatenie la 250-300 mp de suprafete.

Realitatea din spitale si din alte unitati medico-sanitare este insa alta decat cea din normative. Presa debordeaza de articole despre spitale fara anestezist: Ploiesti, Tecuci, Cluj si multe altele, iar cu exceptia marilor centre universitare nicaieri nu exista 1 medic anestezist la 3-4 pacienti cum ar trebui confrorm normelor. Cunosc anestezisti epuizati de numeroasele garzi pe care sunt siliti sa le faca din cauza lipsei acute de specialisti. Cunosc anestezist care s-a pensionat anticipat din cauza faptului ca nu mai rezista numarului de ore lucrate. Iar in specialitatea de A.T.I. (Anestezie-Terapie- Intensiva) lipsa de medici este datorata atat hemoragiei de specialisti care pleaca in strainatate, cat si faptului ca multe posturi existente sunt blocate de Ministerul Sanatatii din rationamente economice.

Si asa este in fiecare specialitate medicala. Anual pleaca din Romania 3000 de medici din spitale si se apreciaza ca numarul lor a depasit 30.000. Numarul asistentelor medicale care pleaca in fiecare an este de 17.000 si trebuie sa realizam ca nu ne pleaca personal debutant ci din cei care au experienta.

Daca la un spital din Viena, celebrul AKH, unde se opereaza politicienii romani pentru 2116 paturi lucreaza 9000 de angajati din care 1568 (17,5%) medici, la un spital apreciat din Romania, Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Tg. Mures, pe 1300 de paturi lucreaza 3700 de angajati, din care 444 (12 %) medici. Si vorbim de un spital important din Transilvania. Daca facem aceeasi evaluare pentru un spital municipal cum este Elena Doamna din Galati, constatam ca din 364 posturi aprobate sunt ocupate 223, in loc de 26 de medici lucreaza doar 15 (6,6 %), iar in loc de 138 de posturi de personal auxiliar (infirmiere + ingrijitoare) spitalul se descurca cu 52 (37 %) si asta la 235 de paturi de psihiatrie.

De ce nu sunt ocupate toate posturile normate? 
Din lipsa de bani.

De ce nu sunt bani in sanatate? 
Pentru ca nu se colecteaza suficient si pentru ca se fura. 

Se fura de catre stat in al carui Buget Consolidat se varsa si contributiile la sanatate, se fura si de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate cu milioanele, se fura si pe plan local prin licitatii dubioase aranjate. 

Ori lipsa de personal declanseaza o reactie in lant: medicii sufocati de numarul mare de bolnavi si de numeroasele aspecte administrative si birocratice cu care sunt incarcati mai nou, delega o parte din atributii catre asistente pe care le incarca cu mare parte din registratura medicala (completare foi observatie, scris retete, epicrize, scrisori medicale etc.), care la randul lor trec in sarcina infirmierelor unele aspecte de ingrijire a pacientilor si care la randul lor fac si ele ce pot, adesea si ce nu au voie.

Iar birocratii Ministerului Sanatatii care au facut normele de personal din spitale sunt extraterestri. 
O sectie banala de spital judetean de 90 de paturi are 5000 - 6000 mp de suprafete de spalat si dezinfectat zilnic, deci iar trebui conform O.M.S. 1224 / 2010 intre 20- 25 de ingrijitori, adica 7-8 pe tura! Intrebati orice asistenta din orice spital cate ingrijitoare sunt pe o sectie si va veti lamuri: deficitul este intre 60-75%.
Si atunci cine sa efectueze igienizarea incaperilor, a suprafetelor, a anexelor si a grupurilor sanitare pentru a impiedica raspandirea germenilor intr-un spital?
Poate infirmierele. Dar si numarul acestora este foarte mic, adesea fiind folosite la aceleasi activitati ca si ingrijitoarele. Adesea infirmiera care-ti serveste tie bolnav roman spitalizat masa a spalat cu o ora inainte grupurile sanitare din lipsa de personal.

Infecțiile nosocomiale: cauze. Partea II: Spitalele

Sectie ATI dintr-un spital romanesc. Foto Stirile Pro TV.

Romania are in prezent 430 de spitale publice si 130 de spitale private. Cele din urma au tratat anul trecut ceva mai putin de 150.000 de pacienti, in timp ce la stat se trateaza anual 3 milioane de romani adulti si 800.000 de copii.
Desi de ani buni ni se promit spitale regionale, spitale de urgenta, spitale noi in fiecare judet, etc., majoritatea activitatilor medicale se desfasoara in 2 tipuri structurale de spitale:

• spitale pavilionare construite in secolul XIX si prima jumatate a secolului XX gen: Coltea, Brancovenesc, Sf. Spiridon - Iasi, Elisabeta Doamna - Galati, etc.
• spitale bloc (tip lama, litera), construite in a doua jumatate a secolului XX in perioada comunista gen: Fundeni, Floreasca, spitalele judetene Tg. Mures, Galati, Arad, etc.

Ambele tipuri de spitale sunt depasite din punct de vedere functional, mari consumatoare de resurse (energie, apa, gaze, etc.), greu de intretinut, dificil de modernizat si de igienizat. 

Daca la spitalele de tip pavilionar deplasarea intre cladiri este dificila in absenta unor tuneluri de comunicare, la spitalele bloc problemele legate de izolarea pacientilor sunt pe primul plan, generate de supraaglomerarea aripilor de spital prin multiple sectii si compartimente din dorinta de a avea cat mai multe servicii de oferit pentru pacienti si implicit cat mai multi bani de castigat de la Casa de Asigurari de Sanatate. 

O problema majora legata de izolarea pacientilor este functionarea unor sectii. De exemplu:

• sectii A.T.I. (anestezie si terapie intensiva) unde sunt tratati pacienti cu diferite urgente medico-chirurgicale si pacienti care au suferit interventii chirurgicale
• sectii de chirurgie: pe aceleasi sectii sunt tratati si pacienti cu plagi curate, dar si pacienti cu plagi infectate (septice), chiar daca exista in principiu saloane si sali de operatii si de pansamente separate; situatii similare sunt regasite in toate specialitatile chirurgicale: O.R.L., obstetrica - ginecologie, ortopedie, etc.
• sectii medicale, unde adesea sunt tratate boli infectioase (ex. hepatite cronice cu virus B sau C), in vecinatatea altor patologii medicale neinfectioase
• sectii din spitalele de pneumoftiziologie unde adesea sunt amestecati functional pacienti cu tuberculoza impreuna cu alte boli respiratorii

Si lista ar putea continua. 

Cunoastem cu totii spitale in care pe o sectie din dorinta de a avea un evantai de servicii cat mai larg, sau din dorinta expresa a autoritatilor locale (proprietarii spitalului) de a ajuta pe cineva s-au ingramadit cate 2-3 sectii, sau compartimente, pe o singura baie, pe un singur ploscar etc. 

Stim cu totii spitale in care pacientii stau cate doi in pat ca din dorinta de a deveni spital clinic, unele saloane au fost transformate in altceva, de exemplu: in sali de curs, de seminarii, sau spatii pentru studenti.

Stie toata lumea ca pacientii din saloane nu au la dispozitie 7 metri patrati / pat, ca unele rezerve, sau saloane, s-au transformat in cabinete pentru medici, ca doar apartinatorii nu pot sta de vorba cu medicul pe hol, unde nu-i pot da plicul in vazul lumii.

Iar lista ar putea continua. 

Tot sacrificand saloane s-au amenajat si cabinete de explorari pe sectii, sau de endoscopie, sau de ecografie sau de ce mai vreti voi. Daca s-ar face o inspectie a spitalelor romanesti pe bune un sfert din paturile lor ar putea fi taiate ca nu respecta normele elementare de autorizare a spitalelor. Dar cum nu face nimeni un astfel de control, folosim adesea ca pacienti acelasi grup sanitar pe care l-a folosit anterior un bolnav infectios, avem coleg de camera sau de pat adesea un alt bolnav cu o boala molipsitoare si ne rugam la Dumnezeu sa nu intram in spital cu o boala si sa iesim cu doua. Si adesea suntem culcati cate doi in pat, sau pe cate o canapea pe holul sectiei daca nu avem la dispozitie macar o targa.

(va urma)

Infecțiile nosocomiale: cauze. Partea I generalități

În mod normal atunci când vorbim de infecții nosocomiale ne referim la întregul lanț de îngrijiri acordate unui pacient: în cabinetele din ambulatoriu ale medicilor de familie, sau din cabinetele din policlinici, în cabinete de stomatologie, spitale, sau în cadrul îngrijirilor la domiciliu, etc. 
Expresia anglo-saxonă: Health Associated Infections (H.A.I.), infecții asociate îngrijirilor de sănătate este mai complexă decât abordarea clasică de infecții intraspitalicesti. Totuși rolul spitalului este primordial în epidemiologia infecțiilor nosocomiale, el fiind furnizorul majoritar atât al pacienților expuși la infecții cât și cel care oferă germeni plurirezistenți la mai multe antibiotice: Multiple Drug Resistent Bacteria (M.D.R.), de aceea mă voi apleca cu mai multă atenție asupra lui.
Evident spitalul este instituția care adună la un loc oameni bolnavi, personal de îngrijire, factori determinanți și favorizanți de apariție a unor infecții, dar toate abordările infecțiilor intraspitalicești din literatură suferă de analiza integrală a cauzelor care determina aceste îmbolnăviri și despre care publicul larg nu este informat. Dacă în lumea occidentală civilizată aceste abordări nu sunt necesare spitalele fiind în general amenajate la standarde de calitate indiscutabile, la noi problemele spitalelor sunt ignorate atât de autorități, de personalul care lucrează în ele, cât și de public și explodează numai în situații spectaculoase, când mizeria unui sistem anchilozat și nereformat iese la suprafață: Maternitatea Giulești, secția de Arși de la Spitalul Floreasca, răniții de la Colectiv, sugarii infectați cu E. coli din Argeș etc.

Cât de controlată a fost Hexi-Pharma de către Ministerul Sanătății

Compania Hexi-Pharma.
foto Mediafax

Scandalul dezinfectantelor diluate care are în centrul acțiunii compania românească Hexi-Pharma a debutat în luna aprilie 2016 prin dezvăluirile ziaristului Cătălin Tolontan. Cu cât încercăm să investigăm mai în amănunt acest caz, cu atât mai mult găsim o serie de erori, omisiuni, sau chiar dovezi de incompetență ale autorităților cu rol în reglementarea și controlul biocidelor, autorități aflate în subordinea Ministerului Sănătății cel care asigură prin H.G. 617/2014 coordonarea măsurilor naționale necesare aplicării Regulamentului UE 528/2012.
Cel mai interesant este faptul că anterior declanșării acestui scandal Ministerul Sănătății prin Inspecția Sanitară de Stat a desfășurat un control tematic pe tema biocidelor în luna octombrie 2015, al cărui rezultat îl puteți vedea aici.
Ori de la controlul tematic care a găsit o sumedenie de nereguli până la scandalul H.P. au trecut 6 luni, timp în care se puteau lua măsuri și nu dosirea gunoiului sub preș. Am rezerve mari și față de modul cum s-a terminat controlul tematic: 77 avertismente și 24 de amenzi (0,99% din firmele controlate), totalizând 27400 lei, adică în jur de 1000 lei pe fiecare amendă, în timp ce amenzile din HG 617/2014 sunt de la 5.000 la 50.000 lei, iar belele erau destule:

• etichetarea greșită a 60 produse biocide;
• plasarea pe piaţă a 36 produse biocide fără aviz;
• 35 produse biocide cu termen de valabilitate expirat; 
• 15 produse biocide utilizate în mod diferit față de instrucțiunile de pe etichetă;
• alte neconformităţi ca de ex. neprezentarea avizelor şi / sau a fişelor tehnice de securitate, etichetă cu traducere incorectă/incomplete, lipsa solicitării avizului de extindere, neinscripționarea timpului de acțiune al produsului biocid, lipsa pe etichetă a frazelor de risc și a simbolurilor din actul de plasare pe piață.

Oare o fi fost controlată și compania Hexi-Pharma? Nu de altceva dat Raportul Comunicat al Ministerului Sănătății privind prevenirea și combaterea infecțiilor nosocomiale consemnează la întrebare 8 din chestionar: Ce dezinfectante folositi?  următoarele răspunsuri date de cele 112 spitale intervievate:

dezinfectanti pentru maini si tegumente (hexio-gel, hexio a, hexio-derm), suprafete si instrumentar (hexio-sept), dezinfectia aeromicroflorei (hexio-cid, hexio-spray), dezinfectia apei (hexio-clor), Clorhexidina 4%, Aniosurf premium, Surfanios citron, Aninos oxz floor, Aniospraz 29, Biclosol, Dermanios scrub cg, Anios gel 85 npc, Aniosyme dd1, Anioxyde 1000, Ventisan (sapun bactericid), manocid (dezinfectant) .

No comment.

Infecțiile nosocomiale: cauzele identificate de controalele Ministerului Sănătății

Să trecem în revistă rezultatele controalelor efectuate de Inspecția Sanitară de Stat a Ministerului Sănătății în 2016. 
(Faceți abstracție de unele erori probabil de redactare cum ar fi: în 142 de spitale (3% în loc de 30%), nu se asigură o stare igienico- sanitară corespunzătoare  din blocurile alimentare), sau de fraza aberantă: în 308 spitale (83%) nu se asigura echipamentele pentru tratarea prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deșeurilor periculoase din incintă  unității sanitare controlate)
IANUARIE- FEBRUARIE 2016:

• Spitale controlate:  487 unităţi sanitare cu paturi.
• Pentru deficienţele constatate în cadrul controalelor au fost aplicate un număr de 487 sancţiuni contravenţionale din care: Amenzi: 209 în valoare de 177600 Ron; Avertismente: 274 Decizii de închidere a unităţilor sanitare: 3  Decizii de suspendare a activităţii : 1
•  în 142 de unitățí controlate (29%)nu se asigură o stare igienico- sanitară corespunzătoare 
• în 133 de spitale (27%) nu pot fi asigurate circuite funcționale corespunzătoare  (flux unidirecţional), 
• în 27% din totalul de unitățí controlate nu se asigura o structură funcțională,
• în 105 spitale (21,5%) din totalul de unități controlate nu se asigură suprafaţa minima pe pat, saloanele sunt subdimensionate/ supraaglomerate,
• în 80 de spitale controlate ( 24%) nu se respectă numărul grupurilor sanitare la numărul de paturi şi cele existente au un grad de uzură ridicat
• în 142 de spitale (29%), nu se asigură o stare igienico- sanitară corespunzătoare  din blocurile alimentare, nu se respectă structura funcţională şi circuitele funcţionale pentru blocul alimentar, 
• în 260 spitale ( 53%) din totalul de unități controlate,  nu se asigură apă caldă curentă în mod continuu, 
• în 8 spitale (1,6%) din totalul de unități controlate, - nu se asigură evacuarea apei reziduale, nu deţin staţii de dezinfecţie locală, 
• în 52 spitale (10,6%), din totalul de unități controlate, - nu se respectă etapele sterilizării
• în 147 spitale (30%) din totalul de unități controlate, - nu se asigură colectarea separată a deșeurilor de citotoxice și citostatice, ambalarea în containere de unică folosință, sigure, marcate și etichetate, cu capac și eliminarea prin incinerare pe bază de contract în cazul a 211 (67,8%) din totalul unităților controlate;

MARTIE 2016: (CONTROALE ÎNCRUCIȘATE)

• număr de 367 unităţi sanitare cu paturi verificate , din care 341 publice și 26 private. 
• Pentru deficienţele constatate au fost aplicate un număr de 626 sancţiuni contravenţionale din care: Amenzi: 369 în valoare de 340900 Ron;  Avertismente: 254  Decizii de suspendare a activităţii : 3 
• 212 spitale (57,4 %) funcționează în baza ASF, pentru care au fost elaborate Planuri de conformare
• în 63 de unitățí controlate nu se asigură o stare igienico - sanitară corespunzătoare 
• în 85 de spitale nu pot fi asigurate circuite funcționale corespunzătoare  (flux unidirecţional), 
• în 23% din totalul spitalelor controlate nu se asigura o structură funcțională
• în 308 spitale (83%) nu se asigura echipamentele pentru tratarea prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deșeurilor periculoase din incintă  unității sanitare controlate
•  în 215 spitale (67,8%) gestionarea deșeurilor rezultate în urma tratamentelor este necorespunzătoare a  (nu se colectează separat, nu sunt ambalate în containere de unică folosință, sigure, marcate și etichetate)
• în 74 spitale (20%) nu se respectă etapele sterilizării 
• 129 spitale (35%) nu se asigură suprafaţa minimă pe pat, saloanele sunt subdimensionate/ supraaglomerate,
• în 110 (30%) din totalul de unități controlate, nu se respectă numărul grupurilor sanitare la numărul de paturi şi cele existente au un grad de uzură ridicat,
• în 91 spitale (24,6%) din blocurile alimentare,  nu se asigură o stare igienico- sanitară corespunzătoare
• în 160 (43,3%) nu se respectă structura funcţională şi circuitele funcţionale pentru blocul alimentar,  din totalul de unități controlate
• în 66 (18%), din totalul de unități controlate nu se asigură evacuarea apei reziduale, nu există staţii de dezinfecţie locală
• în 14 (3,7%) din totalul de unități controlate nu se asigură apă caldă curentă în mod continuu.