Atentat la piața copiilor

Am făcut în ultimii ani o obsesie pentru târgurile de Crăciun. Când m-a apucat, nu era zare de astfel de târg în toată România, așa că le-am descoperit cu bucurie în Austria, Germania, Belgia și le-am dedicat numeroase pagini pe blogurile mele. Pe urmă l-am admirat pe cel de la Sibiu și de la care am fost nelipsit în ultimii ani. Cred cu tărie că atmosferă mai frumoasă în preajma sărbătorilor de iarnă, nu există nicăieri decât în târgurile de Crăciun. Mirosul crengilor de brad împletite în ghirlande, amestecat cu parfumul vinului fiert și cel al vaniliei din zaharicalelor vândute pe platouri aburinde, dârele de arome care te conduc spre grătarele cu bratwurști, luminile sclipitoare  ale miilor de steluțe din decorațiuni, podoabele de pus în brad de toate culorile și formele posibile, de la cele Made in China, la cele exclusiviste ale lui Kate Wolfhart, costumele pitoresti ale comercianților și tufele de vâsc atârnate de plafoanele căsuțelor de brad pline cu bunătăți, personajele biblice din Weihnachkrippe, atent cioplite în lemn, peste care se revarsă sunetele flașnetelor și colindele cântate de grupuri de copii, sau coruri de adulți, nu pot fi descrise în cuvinte și nu pot fi găsite nicăieri în altă decât într-un târg de Crăciun. O astfel de plimbare prin ploaie de mirosuri, culori și sunete este o întoarcere în copilărie. Din nou, indiferent de vârstă freamăți atunci când regăsești pe tarabe jucăria copilăriei tale pe care meșterii populari mai conservatori din fire, n-au vrut s-o abandoneze și o reproduc cu sfințenie an de an, sau prăjitura bunicii învățată de pe o rețetă de la călugărițele de la Notre Dame de Sion și uitată de toți o dată cu bunica. Nu poți să nu te bucuri când personajele copilăriei dau năvală în jurul tău, indiferent dacă e vorba de Pinocchio, Motanul încălțat, Cenușăreasa, Albă ca Zăpada și trupa ei de pitici, Alice venită tocmai din Țara Minunilor, în contrast cu lumea supermarketurilor dominată de Spiderman, Darth Vader, Yoda, hobbiți și dinozauri. 

Dar farmecul târgurilor de Crăciun este dat și de oamenii care le vizitează, de bucuria de pe chipurile copiilor și de pe cele ale bunicilor, de localnicii eleganți care vin direct din biserică, în piață, în drumul lor spre concertele de gospel, sau spre restaurantele primitoare. O piață de Crăciun departe de a fi o manifestare religioasă, (exprimată poate doar de scenele cu peștera Nativității și de clopotele bisericilor în jurul cărora se instalează), este o bucurie a regăsirii inocenței copilăriei trecute și iremediabil pierdute și o manifestare a vitalității unei comunități care-și conservă tradițiile, credințele și poveștile legate de cea mai frumoasă sărbătoare din an, Nașterea Mântuitorului.

Așa că atacul asupra târgului de Crăciun de la Berlin nu este un atac al unei religii asupra alteia, în luptă nu sunt creștini și musulmani, nici cruciați și sarazini. Atacul asupra pieței de Crăciun este un atac al barbariei asupra copilăriei, asupra tradițiilor și culturii europene și a valorilor ei. Iar rezultatul este previzibil: de la malurile Atlanticului la Urali naționalismul și extrema dreaptă triumfă peste tot, fie că poarta numele Trump, Le Pen, Orban sau Putin. 

Peste târgurile de Crăciun europene se așterne în loc de Stille Nacht, Nacht und Nebel.

The new nationalism, desen de David Parkins pe coperta
revistei The Economist 19 noiembrie 2016

N.B. Dacă în Germania de nord se preferă denumirea de "Weihnachtsmarkt" (Wiehnacht = Crăciun + markt = Piață), în parțile sudice și în Austria denumirea consacrată este "Christkindlmarkt" ori "Christkindelsmarkt", cuvânt provenit din Christ + kinder (copii) + markt (piață).

10 milioane de morți prin infecții nosocomiale în 2050

Un studiu publicat în 2014 despre rezistența microbiană la antibiotice publicat în Marea Britanie de Jim O' Neill apreciază numărul de decese datorate rezistentei microbiene în 2050 la 10 milioane de cazuri. Asta în timp ce numărul de decese datorate cancerului va fi de 8,2 milioane, prin accidente rutiere de 1,2 milioane, complicații ale diabetului 1,6 milioane si boli diareice 1,4 milioane. În prezent bacteriile rezistente la antibiotice sunt responsabile de 700.000 de decese anual în întreaga lume.
Deși studiul este contestat de o serie de autori din Australia și Elveția, realitatea întrece orice imaginație și este foarte probabil ca generațiile următoare să se întoarcă la medicina secolului XIX din era preantibiotică. Astăzi media europeană a tulpinilor de stafilococ auriu rezistent la meticilină (MRSA) izolate din hemoculturi este de 10% din tulpinile de stafilococ auriu, iar în unele țări ea trece de 50%. Tulpinile de Escherichia coli și Klebsiella ESBL (producatoare de betalactamaze), rezistente la cefalosporine și la unele peniciline de sinteză sunt tot mai frecvente, iar enterococii rezistenți la vancomicina (VRE)au fost semnalați în majoritatea țărilor europene.
10 milioane sau numai 2 milioane nu sunt doar cifre, sunt vieți care se vor pierde ca urmare a abuzului de antibiotice. Mai multe antibiotice administrate înseamnă mai multe bacterii care vor dezvolta rezistență și tot mai puține mijloace terapeutice la îndemână pentru tratarea infecțiilor. Dacă unele țări îngrijorate deja de costurile materiale și umane ale rezistenței la antibiotice au trecut la măsuri radicale, pe plaiul mioritic nu se întâmplă nimic în acest sens. În "piețele de ruși" se vând în continuare alături de bulion și pește afumat antibiotice moldovenești și ucrainiene, la farmacie poți obține orice antibiotic dorești dacă ai bani, că doar nimeni nu controlează farmaciile în afara ANAF-ului, iar medicii dau cu ușurință rețete cu antibiotice ca să nu-și ridice pacienții în cap și să fie protejați mai degrabă ei decât bolnavii.
Iar zicala de acum 30 de ani de pe vremea secundariatului meu: "Te simți nasol, ia Biseptol", a fost înlocuita cu alta: "Vrei să te simți bine, ia cefalosporine, nu aspirine".

Terapia fotodinamică țintită în cancerul de prostată

Ofrande zeului Ra.

Zilele astea s-au publicat în Marea Britanie (The Lancet Oncology) rezultatele unui studiu al terapiei cancerului de prostată printr-o procedură microinvazivă bazată pe activarea unei substanțe produse de bacterii izolate din adâncurile marine de lumina produsă de un laser.

În fapt bacteriile care trăiesc la fundul mării departe de lumina solară au dezvoltat un sistem propriu de producere a oxigenului la o luminare extrem de slabă. Substanța izolată numită WST11, dacă este iluminată puternic, determină eliberarea din țesuturi a unei cantități substanțiale de oxigen care tromozează vasele de neoformație tumorală și ucide celulele canceroase. După administrarea medicamentului TOOKAD®, (WST11 solubil), printr-o micropuncție prostatică se introduce un fir de fibră optică prin care se transmite lumina unui laser în tumoră, într-o anumită lungime de undă și cantitate. Tromoza vaselor de neoformație se produce instantaneu.

Bioluminiscență în adâncul mării.
foto Wikipedia

Tehnologia dezvoltată la Institutul de Știință Weizmann din Israel în  colaborare cu STEBA Biotech a fost utilizată pe 413 pacienți cu cancer de prostată și a fost eficientă la 43% din cei care au primit-o și care s-au vindecat complet. Metoda exclude complicațiile urinare și sexuale care apărea după intervențiile chirurgicale clasice.

Infecțiile nosocomiale din zona Moldovei din trimestrul III 2016

Centrul Regional de Sănătate Publică Iași, (o instituție al cărui rost eu nu-l mai văd după înființarea unui Institut Național de Sănătate Publică), căruia județele din Moldova (rog nu confundați cu Basarabia care este Republica Moldova) îi trimit în fiecare lună date statistice privind diverse aspecte ale supravegherii stării de sănătate a populației, a binevoit după o memorabilă pauza de mai mulți ani să-și aplece privirea către muritori și să ne spună câte ceva despre ce se mai întâmpla cu infecțiile nosocomiale dintre Prut și Siret. Gurile rele zic că unii responsabili județeni, inclusiv de pe la noi, au ridicat în septembrie la o ședință problema comunicării într-o singură direcție, adică de la opincă la vlădică, asa că acum am primit și noi niscavai date. Să le citim.
În lunile iulie-august-septembrie 2016 în zona Moldovei s-au înregistrat în sistemul de rutină 792 cazuri de I.A.A.M. (infecții asociate asistentei medicale), adică 0.42% din bolnavii externați.
Față de 2015 creșterea este de 42,5%, fiind generată de explozia de I.C.D. (infecții cu Clostridium difficile) care au însumat 355 cazuri.
Cele mai multe I.A.A.M. s-au înregistrat la pacienții din: Iași (0.68%), Galați (0,40%), Suceava (0,39%), iar la polul opus sunt județele: Bacău (0.23%), Vaslui (0,29%) și Botoșani (0,09%!).
(Dacă aș fi ministrul Voiculescu aș trimite urgent o comisie de control la Bot' șeni să verifice situația de acolo și s-ăi scuture pe cei din D.S.P.).
Ponderea cazurilor pe secții (adică procentul) pune pe primul loc secțiile chirurgicale (21%), urmate de ATI (16%), deși infecțiile de plagă chirurgicală sunt întâlnite doar în 81 de cazuri, cam la acelasi nivel cu cele respiratorii (950 și urinare (87), de departe cele mai numeroase fiind cele digestive.
Vom vedea mâine ce a mai găsit Centrul Regional de Sănătate Publică Iași în sistemul santinelă.

Ministrul Voiculescu faţă în faţă cu reacţiunea

Un proverb românesc spune; apa trece pietrele rămân. Este multă înţelepciune în acest proverb, dar din nefericire ne defineşte şi pe noi ca naţiune.

Indiferent de culoarea politică a miniştrilor care trec prin guvern, în spatele lor o invincibile armada de funcţionari căţăraţi prin birouri şi baricadaţi cu teancuri de dosare aşteaptă schimabrea schimbării. Alte partide, alţi miniştri,  noi de aicea nu plecam, nu plecam acasă!

Ce se întâmplă acum la Ministerul Sănătăţii este reprezentativ pentru toate ministerele. Aceiaşi funcţionari care au împins sub pixul miniştrilor acte la semnat care au produs aiureala actuală din sănătate sunt în continuare la butoane, gata să producă alte norme şi legi după acelaşi tipar cunoscut: luăm o lege de afară, o traducem şi le-o dăm pe gât românilor, că tot n-o s-o aplice nimeni, că toată lumea ştie ca n-o să păţeasca nimic dac-o ignoră.

Să mă refer la ce ştiu mai bine, la legislaţia privind infecţiile nosocomiale, (deşi anii numeroşi petrecuţi în administraţia sanitară mi-ar permite să mă refer şi la alte acte normative).

După scandalul Colectiv+Hexipharma = love toata lumea a înţeles că trebuie schimbat ceva în sistemul de prevenire, identificare şi control al infecţiilor nosocomiale, rebotezate acum pompos: infecţii asociate asistenţei medicale, o traducere mot-a-mot din saxonul Health-association infection. Drept urmare la începutul lunii octombrie apărea Ordinul Ministrului sănătăţii 1101/2016 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale în unităţile sanitare.

În esenţă noul Ordin impune ca fiecare spital să-şi organizeze:

1.     un serviciu de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale, din care să facă parte obligatoriu un medic epidemiolog şi un medic de boli infecţioase care să coordoneze politica de antibioticoterapie a celorlaţi medici din spital.

2.     În toate unităţile sanitare cu paturi se va înfiinţa Comitetul de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale, din care vor face parte pe lânga epidemiolog şi infecţionist si alte categorii de personal (şefi de secţie, director medical si de îngrijiri, bacteriolog, farmacist, etc.)

3.     şeful serviciului sau al compartimentului de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale, este inclus în Comitetul director al spitalului şi este direct subordonat managerului unităţii.

Dacă luăm la analizat numai aceste 3 modificări constatăm că cel care a stat şi a compus Ordinul de Ministru trăieşte în altă ţară dacă nu chiar pe altă planetă:

1.     am scris nu de mult că în România există cu ceva mai mult de 100 de epidemiologi, majoritatea dintre ei lucrând în D.S.P.-uri, institute de cercetare etc. Cum asiguri la 425 de spitale cel puţin un epidemiolog?

2.     am aceeaşi întrebare pentru medicul infecţionist: cine crede din minister că doctorii specialişti în boli infecţioase vor abandona bolnavii şi beneficiile de pe urma lor pentru a veni să-şi toace nervii cu alţi medici pe probleme de abuz de antibiotice?

3.     Dacă tot s-a înfiinţat un Comitetul de prevenire a infecţiilor, atunci ar fi fost normal ca legiuitorul să-i dea şi niscava atribuţii, care nu se regăsesc nicăieri în actul administrativ. 
Iar subordonarea faţă de manager ucide din faşă orice independenţă a personalului menit să se lupte cu admnistraţia spitalului pentru condiţii mai bune de îngrijire, dotare cu materiale de curăţenie şi de dezinfectie.

          Aşadar un alt Ordin de Ministru aruncat pe piaţă fără acoperire în viaţa reală, care ignora alte feluri de infecţii contractate în sectorul medical din afara celor din spitale, dar care deschide larg uşa firmelor private care vor oferi servicii de consultanţă la sume substanţiale, care din păcate nu pot ajunge la amârâţii care trudesc acum prin C.P.C.I.N-uri.

Riscul de toxiinfecție alimentară prin consum de salată gata pregătită la pungă

Un articol recent din presa engleză atrage atenția asupra riscului de îmbolnăviri prin consumul de salată proaspătă vândută la pungă prin lanțurile de magazine britanice. Principalele boli transmise sunt salmonelozele "minore", adică enterocolita acută și chiar posibilitatea apariției de focare de toxiinfecție alimentară.
Ne bucurăm și noi de ceva timp de apariția pe rafturile magazinelor a pungilor cu diferite feluri de salată gata pregătite, peste care nu trebuie decât să turnăm dressing și care se pot mânca imediat. Uneori ne bucurăm ca fraierii când găsim astfel de salate frumos colorate la prețuri reduse, mai ales când se apropie data de expirare. Cercetătorii britanici au constatat că tocmai aceste amestecuri de legume sunt cele mai periculoase dacă nu sunt consumate imediat după cumpărare și mai ales dacă sunt păstrate de la o masa la alta chiar în frigider.
Ce se întâmplă doctore ?
Se întâmplă că salatele și amestecurile de salate (rucola, spanac, eisberg, varză, lăptucă, radicchio, lobodă, ridichi, etc.) sunt spălate imediat după culegere și înainte de prelucrare, cu jet de apa potabilă foarte rece, pentru a se conserva cât mai bine principiile alimentare din ele. În urma acestei spălări energice cea mai mare parte din microbii de pe frunze, rădăcini etc. sunt îndepărtați, dar spălarea cu apă nu este nici dezinfecție, nici pasteurizare și nici sterilizare, așa că populații bacteriene supraviețuiesc acestei proceduri.
După sigilarea pungilor cu salată chiar în atmosfera controlată și în frig bacteriile rămân în stare latentă, dar vii. Rămân și așteaptă o eroare umană care să le favorizeze înmulțirea, deoarece scopul principal al fiecărui organism de pe acesta planeta este de a se reproduce. iar erorile pot apare de la prelucrare, ambalare, depozitare, transport, distribuție, prezentare, desfacere și până la consum. O întrerupere a lanțului frig: (văd adesea produse alimentare perisabile luate din frigidere și abandonate prin rafturi din magazine, sau un conducător auto care face economie la combustibilul de la agregatul frigorific al mașinii izoterme, un distribuitor mai inconștient sau un vânzător mai neglijent) duce imediat la o înmulțire explozivă a bacteriilor din pungă. În lichidul scurs de pe vegetalele tăiate se găsesc proteine, apa și săruri minerale, glucoză, vitamine, toate substanțe folositoare pentru metabolismul unei bacterii. Din 100 de salmonelle în 5 zile se produc peste 100000 de bacterii, mult peste numărul necesar pentru a îmbolnăvi un om.
Ce-i de făcut?
1. cumpărați salată la pungă cât mai proaspăta și consumați-o în ziua în care ați luat-o.
2. chiar dacă arată impecabil consumați-o numai după ce ați mai spălat-o încă o dată cu jet de apa rece.
3. evitați să păstrați de pe o zi pe alta o salata începută la pungă.
4. preferați la restaurant o salată preparată termic, sau o murătură și evitați salatele cu sosuri complicate, maioneze, aspicuri etc.
5. citiți cu atenție etichetele și mai ales data de expirare.
6. preferați să cumpărați salate gata pregătite de firme serioase cu brand cunoscut chiar dacă sunt mai scumpe; tradiția, tehnica, dotarea cu utilajele, etc. dau mai multă siguranță decât salatele produse de firme obscure și greu controlabile.

P.S. Mulțumesc Cristinei pentru semnalizarea articolului.

Riscul de toxiinfecție alimentară prin consum de salată gata pregătită la pungă

Un articol recent din presa engleză atrage atenția asupra riscului de îmbolnăviri prin consumul de salată proaspătă vândută la pungă prin lanțurile de magazine britanice. Principalele boli transmise sunt salmonelozele "minore", adică enterocolita acută și chiar posibilitatea apariției de focare de toxiinfecție alimentară.
Ne bucurăm și noi de ceva timp de apariția pe rafturile magazinelor a pungilor cu diferite feluri de salată gata pregătite, peste care nu trebuie decât să turnăm dressing și care se pot mânca imediat. Uneori ne bucurăm ca fraierii când găsim astfel de salate frumos colorate la prețuri reduse, mai ales când se apropie data de expirare. Cercetătorii britanici au constatat că tocmai aceste amestecuri de legume sunt cele mai periculoase dacă nu sunt consumate imediat după cumpărare și mai ales dacă sunt păstrate de la o masa la alta chiar în frigider.
Ce se întâmplă doctore ?
Se întâmplă că salatele și amestecurile de salate (rucola, spanac, eisberg, varză, lăptucă, radicchio, lobodă, ridichi, etc.) sunt spălate imediat după culegere și înainte de prelucrare, cu jet de apa potabilă foarte rece, pentru a se conserva cât mai bine principiile alimentare din ele. În urma acestei spălări energice cea mai mare parte din microbii de pe frunze, rădăcini etc. sunt îndepărtați, dar spălarea cu apă nu este nici dezinfecție, nici pasteurizare și nici sterilizare, așa că populații bacteriene supraviețuiesc acestei proceduri.
După sigilarea pungilor cu salată chiar în atmosfera controlată și în frig bacteriile rămân în stare latentă, dar vii. Rămân și așteaptă o eroare umană care să le favorizeze înmulțirea, deoarece scopul principal al fiecărui organism de pe acesta planeta este de a se reproduce. iar erorile pot apare de la prelucrare, ambalare, depozitare, transport, distribuție, prezentare, desfacere și până la consum. O întrerupere a lanțului frig: (văd adesea produse alimentare perisabile luate din frigidere și abandonate prin rafturi din magazine, sau un conducător auto care face economie la combustibilul de la agregatul frigorific al mașinii izoterme, un distribuitor mai inconștient sau un vânzător mai neglijent) duce imediat la o înmulțire explozivă a bacteriilor din pungă. În lichidul scurs de pe vegetalele tăiate se găsesc proteine, apa și săruri minerale, glucoză, vitamine, toate substanțe folositoare pentru metabolismul unei bacterii. Din 100 de salmonelle în 5 zile se produc peste 100000 de bacterii, mult peste numărul necesar pentru a îmbolnăvi un om.
Ce-i de făcut?
1. cumpărați salată la pungă cât mai proaspăta și consumați-o în ziua în care ați luat-o.
2. chiar dacă arată impecabil consumați-o numai după ce ați mai spălat-o încă o dată cu jet de apa rece.
3. evitați să păstrați de pe o zi pe alta o salata începută la pungă.
4. preferați la restaurant o salată preparată termic, sau o murătură și evitați salatele cu sosuri complicate, maioneze, aspicuri etc.
5. citiți cu atenție etichetele și mai ales data de expirare.
6. preferați să cumpărați salate gata pregătite de firme serioase cu brand cunoscut chiar dacă sunt mai scumpe; tradiția, tehnica, dotarea cu utilajele, etc. dau mai multă siguranță decât salatele produse de firme obscure și greu controlabile.