Marele Dicționar Geografic al României, 1898, vol. I:
"Brateșul, lac, , în partea S.-E., a orașului Galați, cel mal mare lac
al jud. Covurlui și chiar al României întregi, proprietatea statului, atârnind
din punctul de vedere administrativ de comuna Șivița, plasa Prutul. Acest lac e format din vărsăturile gurii Prutului
și ale Dunărei. Lungimea sa e de 13 kil., lățimea maximă de 10 kil., iar minimă
de 200 metri.
Brateșul are în el pești și raci în mare câtime; asemenea
bălțile ce-l înconjoară sunt pline de stuf și papura.
Brateșul e cunoscut istoricește de pe la 1088 după Christos ; s-a numit
în vechime Ozolimna (Șincai, pag. 209). Numele de Brateșul, după Dimitrie
Cantemir („Descriptio Moldaviae”), vine de la vechii Brythologi ; maî probabil însă,
cum susține dl. locotenent-colonel de flotila M. Drăghicescu în lucrarea sa „Dunărea
și Coastele Mării- Negre”, p. 172, Brateșul și-ar trage numele de la Brataci,
numire ce italienii comercianți i-ar fi putut da în timpul șederii lor la
Dunăre, pe la începutul mileniului actual, în vederea marei cantități de
broaște ce conținea. Locul ocupat de Brateș e un vechi și lung golf marin,
scurtat cu timpul prin aluvioanele depuse la gură de Prut. Bara, ce desparte
acest lac de Dunăre, este de o natura ce arată destul de lămurit șederea mării
în aceste regiuni; ea este de o formație nouă. După socotința unora, Brateșul
tinde a se astupa, din cauza depozițiunilor apelor Prutului și ale Dunării.
Între Brateș și partea din vale a orașului Galați, trece șoseaua
naționala numită Calea-Prutului, care servește și ca zăgaz, în caz de inundare.
Ceairul
Brateșului, din partea despre oraș, are un pământ foarte bun pentru cărămidă.- câtime: cantitate
- ceair: suprafață în preajma unei ape bună de islaz de vite
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu