O analiză la rece a epidemiei de rujeolă din România II

Harta răspândirii cazurilor de rujeola in epidemia 2016-2017
după INSPB-CNSBTB

    Dacă continuăm să analizăm epidemia de rujeolă din România care se desfăşoară sub ochii noştri descoperim câteva lucruri interesante.

1. 979 de copii, 18.5 % din cazuri au vârsta sub 1 an şi nu au primit nici-o doză de vaccin până acum. 
2. Această categorie dă şi cea mai mare mortalitate în epidemia de până acum: 17 decese din 25 (68 %).
3. Dacă unii copii decedaţi au avut factori de risc cunoscuţi anterior (5: atrezie esofagiană, boala granulomatoasă, tetraplegie spastica, D.S,A., rinichi polichistic), la restul de 12 nu au existat patologii semnificative care să fi agravat rujeola.
4. 5105 dintre copiii îmbolnăviţi 96,5% nu au avut în antecedente nici-o doză de vaccin antirujeolic, deşi dintre aceştia 4311 ar fi trebuit sa fie vaccinaţi până la vârsta când au contractat rujeola.
5. 49 de copii fac parte din categoria celor care au fost vaccinaţi cu doua doze de vaccin.
6. 672 dintre pacienţi sunt adulţi peste 20 de ani (12,7 %), iar dintre aceştia 545 (10%) nu au primit nici-o dată o doză de vaccin antirujeolic. Peste jumatate din ei sunt născuţi înainte de 1990.

Să le luăm pe rând:

1. 979 dintre copii care au vârsta sub un an n-au apucat să fie vaccinaţi antirujeolic. Totuşi dacă mamele din care s-au născut au fost vaccinate la timpul lor cel puţin cu o doză, imunitatea mamei ar fi trebuit să protejeze copilul cel puţin în primele 6-9 luni de viaţă, mai ales dacă este alăptat la sân. Aici se pune întrebarea dacă în judeţele cele mai afectate de epidemia actuală există probleme cu imunizarea populaţiei de mai mulţi ani, sau dacă mămicile a căror prunci s-au îmbolnăvit fac parte din cele la care dintr-un motiv sau altul nu s-a produs imunizarea. O testare serologica a anticorpilor antirujeolici ar fi utilă pentru explicarea cauzei: au fost sau nu mamele vaccinateA.R.? A fost sau nu vaccinul utilizat eficace?
2. letalitatea la această categorie de copii (0-1 an) este comparabilă cu letalitatea prin rujeolă din secolul XX.
3. existenţa unei maladii congenitale sau a unei boli cronice constituie o falsă contraindicaţie la imunizare. Dimpotrivă aceşti copii trebuiesc imunizaţi cu prioritate pentru ai feri de complicaţiile bolilor copilăriei.
4. de ce 96,5% din copiii cu vârstă vaccinabilă n-au fost imunizaţi este întrebarea cea mai grea. Aici intră: educaţia sau nesimţirea părinţilor, influenţa anturajului şi a internetului, Olivia Steer şi alţii ca ea, indolenţă autorităţilor, corupţia din vârful sistemului sanitar ş.a.m.d. pe care le vom trata separat in episoadele urmatoare.
5. de ce au facut rujeolă 49 de copii vaccinaţi de două ori? Ori au fost vaccinaţi "din pix" de personalul medical. Ori vaccinul a fost ineficient şi aici numai analiza Ministerului Sănătăţii (dacă va avea loc) ne va spune ce loturi de vaccin s-au folosit şi ce provenienţă au avut vaccinurile. Ori tehnica manipularii şi a admninistrării a fost greşită, începând de la ignorarea lanţului frig şi terminând cu injectarea propriuzisă.
6. faptul că 10 % din cei care au făcut rujeolă sunt adulţi (300 cazuri au între 30 şi 40 de ani), mă face să cred că ceva s-a întâmplat în judeţele din vestul ţării cu acoperirea vaccinală pe vremea lu' nea Nicu. Probabil s-au raportat mai multe vaccinări decât s-a făcut, cam ca la cantitatea de grâu la hectar. Sigur nomazi au fost mereu şi înainte şi după 1990, părinţi idioţi, sau sectanţi au existat mereu şi în comunism şi după, totuşi prea s-au îngrămădit cazurile în Banat şi Transilvania ca să fie doar o coincidenţă.

va urma