Cetatea Crăciuna şi Târgul Soci

Harta Moldovei lui Ştefan cel Mare

O hartă tipărită la începutul secolului XX sub patronajul P.S. episcopului Conon Aramescu Donici de către Vladimir Mikonisev (?) intitulată: "Harta Moldovei în timpul domniei lui Ştefan cel Mare Voievod" aduce din nou în atenţie localizarea cetăţii Crăciuna despre care am mai scris aici.
Spre deosebire de alte izvoare istorice care plasează vestita cetate cucerită de Ştefan cel Mare de la voievodul Ţării Româneşti Radu cel Frumos, (fiul lui Vlad Dracul şi frate vitreg cu Vlad Ţepeş), în harta mai sus amintită localizarea este indicată a fi pe apa Râmnicului în apropierea cunfluenţei cursurilor de apă: Zăbala, Năruja şi Putna.

Problema existenţei cetăţii Crăciuna este similară cu cea a Târgului Soci, locul unde a avut loc bătălia mai sus amintită dintre moldoveni şi munteni, primii dorind să înlocuiască pe tronul Ţării Româneşti favoritul sultanului (şi iubitul acestuia) Radu cel Frumos cu protejatul lui Ştefan, pe nume Basarab Laiotă ("cel Bătrân", diferit de nepotul său Ţepeluş "cel Tânar"). 
Ori recent istoricii români au ajuns la concluzia că Târgul Soci este localizat în judeţul Vrancea la Hânguleşti, sat component al comunei Vultur, aproape de vărsarea râului Putna în Siret, foarte aproape (daca nu chiar în acelaşi loc) cu cetatea Crăciuna.
A fost chiar o cetate la Crăciuna? Imaginile din satelit ale zonei nu scot în evidenţă nimic care să amintească de o construcţie militară. Probabil Crăciuna a fost o fortificaţie din pământ şi lemne care în urma asediului a fost distrusă şi ulterior sub influenţă factorilor de mediu a dispărut. 
Deşi internetul este plin de imagini fanteziste ale cetăţii dispărute, promovate mai ales de mişcarea traco-dacică contemporană, faptul că nu sunt urme vizibile ale existenţei ei mă determină să cred că pentru a putea fi aparată fortificaţia trebuia să fie înconjurată de apă, lucru perfect posibil daca ne gândim că în zona respectivă Siretul a avut si încă mai are multe meandre. Deci presupun că cetatea Crăciuna a fost de fapt o fortificaţie de pământ pe o insulă, probabil între zona de vărsare a Putnei şi a Buzăului în Siret.
Amplasamentul cetăţii la întâlnirea căilor comerciale mari ale Moldovei şi Munteniei: valea Bârladului, valea Putnei, valea Râmnicului şi cea a Siretului a dus la prosperitatea ei până la distrugerea din secolul XV.
Modificările majore survenite la sfârşitul domniei lui Ştefan (pierderea porturilor Chilia şi Cetatea Albă) şi după moartea voievodului (transformarea Brăilei în raia turcească), aveau să pecetluiască soarta Târgului Soci şi a Cetăţii Crăciuna: drumurile comerciale se reorganizează spre noul port de la Dunăre al Moldovei: Galaţi.