Și totuși de ce sunt așa multe cadre medicale infectate?

Un comentariu de-al meu de pe o pagină de socializare referitoare la cauzele îmbolnăvirilor sau doar a infectărilor personalului medico-sanitar cu noul coronavirus a determinat mai multe reacții ale cititorilor care se simțeau lezați de afirmația mea: „½ din lipsă de materiale de protecție, ½ din prostie”, așa că am să dau câteva detalii.

Statul român ca și alte state europene a ignorat cu bună știință pregătirea populației pentru dezastre. Cu mici excepții apărute sub forma unor „mesaje de interes public” despre seisme difuzate pe canalele de televiziune preferate de partidul politic aflat la guvernare, populația este total needucată și neinstruită cu privire la dezastre naturale sau la cele produse artificial, la acordarea primului ajutor „de bază”, la probleme de profilaxie și chiar la elemente de igienă personală.

Deși a avut structuri specializate în gestionarea dezastrelor încă de pe vremea comunismului așa cum mai au încă multe state civilizate: A.L.A. (apărarea de lupta antiatomică), devenită ulterior Apărarea civilă, pe modelul descentralizării-centralizate și această instituție a fost comasată cu alta, mai precis cu pompierii, (așa cum și sanepidul a fost subordonat direcțiilor sanitare). Eficiența instituțiilor nou create se poate vedea în zilele noastre, în plină criză. Ca și în cazul direcțiilor de sănătate publică prioritățile au devenit altele, nu apărarea civilă și cu atât mai puțin instruirea populației. Spre exemplu în direcțiile de sănătate publică compartimentele de promovare a sănătății figurează doar cu numele, iar cele de vectori și regimul pesticidelor au dispărut cu totul, spre bucuria administrațiilor publice locale care stropesc cu ce insecticide și dezinfectante vor mușchii lor, când vor și pe unde vor.

În nou createle inspectorate pentru situații de urgență apărarea populației a revenit pompierilor prin serviciul mobil de urgență și descarcerare, mai cunoscut cu acronimul S.MU.R.D. și prin creatorul acestuia medicul Raed Arafat. Indiscutabil apariția S.M.U.R.D. a fost un progres pentru medicina de urgență românească, dar paradoxal promovarea acestui serviciu a dus la neglijarea altuia: educația populației în caz de dezastre și mai ales instruirea personalului medico-sanitar și de îngrijire pentru intervenții în epidemii. O să spuneți că acest lucru nu era de competența I.S.U. 

De fapt nici în OG 88/2001 a Guvernului Năstase de înființare a I.S.U. nu se sufla un cuvânt despre educație, instruire etc. abia în 2004 apare în art. 4 ca atribuții ale structurii de pregătire: organizarea pregătirii profesionale a personalului propriu, precum si a populației privind comportarea în situații de urgență. 

Cât de pregătit a fost personalul propriu am vzut la Colectiv, ct de pregatiți suntem noi ca populație vedem acum la Coronavirus.

Și dacă nu era de competența I.S.U. să instruiască medicii și asistentele, trebuia să le instruiască alții, de exemplu Ministerul Sănătății care avea un subsecretar de stat (2007-2012), apoi secretar de stat (2012-2014) și ulterior secretar de stat M.A.I. (2014-2020) în al cărui C.V. scrie negru/alb la atribuții: 

Îndrumarea metodologică a procesului de formare a personalului medicosanitar în domeniul asistenței medicale de urgență și dezastre.

Am uitat sa precizez că toate fucțiile enumerate mai sus aparțin domnului secretar de stat Arafat.

Așadar nu greșesc când includ lipsa de instruire a personalului medico-sanitar în ½ de prostie, dar este vorba de o prostie guvernamentală, sau ca să folosesc un cuvânt la moda: instituționalizată. Efectele: peste 1000 de medici, asistente, infirmiere, ambulanțieri, pompieri infectați, iar pe plan general: lume bulucită pe stradă, în piețe, nerespectarea precauțiunilor de izolare, distanțare socială, protecție a respirației, igiena mâinilor etc. Prostia guvernamentală se manifestă și prin cosmetizarea datelor sau ascunderea lor de către autorități. Ieri Libertatea descoperea că din statistica oficială unde erau 840 de cadre medicale infectate, lipseau la o prima verificare a 10 județe cel puțin140 de persoane.

Tot la prostie instituționalizată putem trece lipsa echipamentelor de protecție adevărate pentru cei din prima linie de luptă cu virusul. Cu halate de unică folosință din hârtie și măști chirurgicale vom duce procentul personalului medical infectat mult peste 29% cât a avut China în Wuhan sau peste 25% cât are U.K. scos din funcție. Azi avem 15% din numărul celor infectați aparținând acestei categorii. Distinsul Ministru al sănătății Nelu Tătăru în vizită de lucru la Galați răspundea unei ziariste ca personalul medical se infectează atunci când se dezbracă de echipamentul personal de protecție. Adică din cealaltă ½ a mea: din prostie. Nu și-a pus însă nici măcar o clipă problema că medicii, asistentele și infirmierele-îngrijitoarele nu au fost antrenate pentru portul echipamentului de protecție biologică. Până la izbucnirea actualei epidemii singurele echipamente de protecție corespunzătoare unor boli carantinabile se găseau în spitalul în care lucram până de curând, luate cu ocazia amenințării Ebola de acum câțiva ani. După cum arată personalul medical de intervenție din fotografiile din Galați, probabil că tot cele 4 salopete de atunci sunt cele mai performante, fiind pentru intervenții cu risc biologic major. Să spunem celor care nu știu că pe lângă criterii detailate de mine într-o altă postare, combinezoanele performante permit dezinfecția utilizatorului manual sau în tunele de decontaminare.

Dacă adăugăm la asta bâlbâiala de 3 (trei) luni de la declanșarea epidemiei și a alertei internaționale și până la sosirea unor echipamente ce a determinat intervenții la cazuri COVID 19 a personalului încălțat cu saci de gunoi, încins cu șorțuri de plastic, sau cu salopete de zugrav lipite cu bandă adezivă, putem realiza cel puțin parțial cum s-au contaminat unii colegi.

Dar rămâne o parte semnificativă pentru care măsurile de protecție personală sunt o corvoada în plus, generată de lipsa de înțelegere a barierei fizice dintre pacient și cel care-l îngrijește.

-          Nu pot să port mască (FFP2), mă sufoc. Am alergie. Am astm.

-          Mă fac toată numai vopsea de la mască (vopsea de ochi, de obraz, de buze).

-          N-am avut timp să-mi schimb halatul (cu care a făcut curățenie în salon și acum servește masa la pacienți).

-          Nu mi-a adus halat curat de la spălătorie.

-          Săpunul ăsta dat de spital mi-a făcut dermatită.

-          Eu nu suport gelul dezinfectant pentru mâini. Îmi strică mâinile (manichiura).

-          Cum să mă spăl pe mâini după fiecare bolnav? Ar însemna la 20 de bolnavi să stau o oră doar să mă spăl. Și cine scrie condica? Cine face externările? Cine face ambulatoriul?

-          Eu lucrez în spitalul ăsta de 30 de ani si nu m-am îmbolnăvit niciodată.

-          Cei care se feresc mai mult se îmbolnăvesc primii.

-          Ce importanță este daca spăl pe jos cu una sau cu două găleti?

-          Așa se murdăresc mopurile astea de la bolnavi, eu am maturat pe jos, întrebați pacienții!