Parcul Carol: glorie si decădere II

Parcul Carol din Galaţi.
in dreapta imaginii Pavilionul de muzică,
exilat de comunişti din Parcul Municipal M. Eminescu

În cursul nopţii de 27 septembrie 1914, regele Carol al României a murit subit, după 48 de ani de domnie. Se sculase la ora 5 dimineaţa cu o durere în piept şi greutăti în respiraţie şi în câteva minute s-a stins. Frământările privind alegerea taberei în care România să intre în război din ultimele luni, îi puseseră capac la sicriu.

În memoria suveranului dispărut municipalitatea gălăţeană a denumit Parcul Aslan, Parcul Carol, iar porţiunea de bulevard de la Piaţa Ştefan cel Mare până la parc, a primit de asemenea numele celui dispărut. După abolirea monarhiei, parcul a fost botezat Parcul Pionierilor, iar mai apoi Parcul C.F.R.

Fântâna arteziană din Parcul Carol
şi suportul statuetei din beton "Delfinul", acum distrusă

Nu există date precise despre suprafaţa ocupată de acest parc. La intrarea în parc o placă veche şi ruginită amplasată de Agenţia de Protecţie a Mediului Galaţi în secolul trecut, ne informează că suntem într-o arie protejată de 0,75 ha. Iniţial parcul se întindea din curtea Şcolii generale nr.18 (actuala şcoală nr. 20) de pe strada Prundului, până la linia ferată, strada Domnească şi strada Brateş, în prezent blocată.

Mă bazez în aceste informaţii pe o fotografie de recunoaştere aeriana a aviaţiei germane Luftwaffe din 1944, pe care se observă locul de amplasare a Monumentului Costanglia, dar şi faptul ca parcul era mult mai extins decât astăzi. În Agenda Locală din 2002, primăria afirmă că în administrarea S.N.C.F.R. Galaţi sunt 5,7 ha de spaţii verzi, incluzând acolo şi Parcul C.F.R. fost Carol.

Prin anii ’60 ai secolului trecut când a început prima reparaţie a tunelului Fileşti, mai jos de şcoala mai sus amintită a fost amenajată organizarea de şantier a constructorilor, care a scos din uz o parte din parc. Mai apoi după 1990 o firmă de reparaţii tuneluri a ocupat şi ea o porţiune din teren, deşi prin Hotărârea 46 din 1994 Consiliului Judeţean Galaţi declarase parcul arie protejată de interes judetean.

Jaful cel mai mare a fost însă declanşat în ultimii ani, când cu complicitatea unor politicieni locali, mai multe zone din parc au fost înstrăinate pe baza unor acte false. Cazul deputatului Boldea care printr-o falsificare grosolana a sustras 5,8 ha din parcul Carol, fost CFR, este de notorietate, (vezi aici).

Tot Boldea este legat şi de afacerea prin care terenul firmei Pexco S.A. (fost I.E.L.I.F: Intreprinderea de Exploatare şi Lucrări de Îmbunătăţiri Funciare), care aparţinea de fapt Consiliului Local, a ajuns după lichidarea firmei Pexco pe mâna administratorilor firmei S.C. Colmar S.R.L., care interesaţi de achiziţia terenului, în complicitate cu Boldea, au „descoperit” un moştenitor al terenului, în persoana unui boschetar, care le-a „vândut” terenul, (vezi aici) pe care apoi Boldea & co., cu complicitatea unui notar l-au revândut, ţepuind alta firmă, care era interesată de teren.

Mai mult de atât, în ultimii ani cu complicitatea Primăriei Galaţi, pe suprafeţe întinse din parc au fost depozitate deşeuri din construcţii, moluz, micşorânduse astfel şi mai mult suprafaţa parcului. 

Mormane de moluz şi de gunoi
pe terenul Parcului Carol din Galaţi

Tot primăria este cea care în 2009 a eliberat pe un teren care era în litigiu, o autorizaţie de construcţie pentru Sediu Oficiu de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, pe care firma de partid a P.S.D.-ului local, Vega '93 S.R.L. a ridicat deja o clădire pe 3 nivele, dar neterminată, deşi trebuia dată la cheie în 2010.

Sediu Oficiu de Cadastru şi Publicitate Imobiliară
amplasat pe terenul Parcului Carol din Galaţi

În perimetrul parcului au apărut de asemenea şi două locuinţe noi, ai căror locatari folosesc drept drum de acces aleile parcului. Or fi tot prin filiera Boldea? Dar din primaria Galaţi nu răspunde nimeni pentru terenurile revendicate de diverşi escroci şi retrocedate cu largheţe de municipalitate?

Locuinţe pe terenul Parcului Carol din Galaţi