Rezistența bacteriană la antibiotice: cauzele

Cum dezvoltă microbii rezistență la antibiotice? Nu o să intru în detalii foarte tehnice, este de reținut doar că la un moment dat sub influența unui antibiotic un germene în urma unor mutații genetice poate produce anumite substanțe (enzime) care anihilează medicamentul. Asta se poate întâmpla și ca urmare a admnistrării unei doze mari de antibiotic, dar mai ales drept urmare a unor doze mici, existente chiar și în unele produse alimentare provenite de la animale tratate cu antibiotice. O dată produsă rezistența antibioticul va distruge doar bacteriile care nu prezintă enzimele de protecție, iar bacteriile rezistente se vor înmulți necontrolat, transferând chiar capacitatea lor de a fi rezistente altor surate sau chiar unor specii bacteriene diferite aflate în același loc cu ele.

Antibiogramă clasica: pastilele cu halou mare denotă sensibilitatea la antibiotic, cele cu halou mic rezistența

Așadar putem preveni apariția rezistenței bacteriene la antibiotice administrând cu grija aceste medicamente pacienților noștri și evitând să luam "după ureche" pentru orice fleac un antibiotic. Pentru aceasta trebuie pus un obstacol între consumatorul de antibiotice (bolnavul) și furnizorul de antibiotice (farmacia). Acest obstacol trebuie să fie reprezentat de o legislație care să împiedice accesul oricui la antibiotic ca la orice marfă. Antibioticele nu sunt suplimente alimentare și nici vitamine și trebuie să înceteze vânzarea lor la liber! Să ne uităm puțin ce se întâmpla la noi:

1. peste 50% din pacienții internați în spitalele românești primesc antibiotice, în timp ce media europeana este sub 35%
2. dintr-o mie de români 30 primesc zilnic câte un antibiotic, fiind pe locul 2 în UE după Grecia, în timp ce acum un an eram pe locul 3, după Cipru și Grecia
3. în fiecare zi românilor li se prescrie 1,45 antibiotice/zi
4. doar 50% din cazurile tratate cu antibiotice necesitau acest tratament, în timp ce media europeana este în jur de 80%, iar unele țări au 98% (Bulgaria)
5. antibioticele injectabile care ar trebui să existe numai în spitale se vând din rafturile farmaciilor românești fără jenă: 50% din gentamicină și cefpirom, 40% din ampicilină și 37% din peniciline
6. România ocupă primul loc în UE la consumul de peniciline, locul II la consumul de antibiotice, locul III la consumul de fluorquinolone de generatia a III, locul V la consumul de cefalosporine și carbapeneme, locul VII la consumul de sulfamide (biseptol).
7. zilnic 30 de români dintr-o mie primesc antibiotic: 13 penicilina și derivatele ei în special: Augmentin, Amoxicilină, Ampicilina, 5 primesc quinolone: Ciprofoxacină, Norfloxacină etc., 5 cefalosporine: Cefort, Zinnat, Rochefin, 4 macrolide: Eritromicină, Clindamicină etc., 2 tetraciclină și 1 biseptol.

Sunt românii atât de bolnavi sau la mijloc este o conspirație? 
Este o nebunie în care ne complacem toți, medici, farmaciști și pacienți în totala indiferență a autorităților care risipesc banii pe antibiotice scumpe și din ce mai în ce mai eficiente?
Este o prostie generată de lipsa de educație? Indiferent ce este ne costă scump atât material cât și uman. Prea scump pentru o țară săracă, prea dureros pentru familiile celor care se pierd uciși de "superbugs".

Meticilin Resistent Sttaphylococcus Aureus (MRSA)