Despre vinuri şi vinari gălăţeni

Găseam în urmă cu un an la o licitaţie, scrisoarea unui domn negustor de vinuri din Galaţi, pe nume Jacques Brunner către un furnizor de băuturi franţuzeşti Lucien Foucault din Cognac, trimisă în 1888. Pentru frumuseţea momentului şi conţinutul lui special, am trimis o copie dlui. George Mitea din Galaţi, pasionat de vinuri şi de istoria acestei băuturi, care a publicat analiza scrisorii pe blogul domniei sale Lucruri bune. (Aruncaţi o privire şi veti vedea că întradevăr sunt numai lucruri bune...fetească, tămâioasă, pinot gri şi multe alte bunătăţi, despre care autorul şi comentatorii blogului său  vorbesc cu evlavie, admirativ şi totodată critic, ca şi cum ar povesti despre femei). 
Ştiu aşadar de la domnul Mitea că Brunner era elveţian de origine şi avea interese comerciale la Viena şi la Galaţi, precum şi o fabrică de spirt la Bacău.
Răsfoind zilele trecute cataloagele unor licitaţii filatelice am găsit încă două corespondenţe adresate familiei Brunner din Galaţi. una din ele trimisă cu vaporul de la Silistra (în antichitate cetatea Durostorum), este francată cu timbrul Agentiei poştale austriece a Dunării şi alta ceva mai veche, din 1867 trimisă cu aceeaşi agenţie din Palanka (Voievodina, Serbia), domnului Jacob Bruner din Galaţi.

Nu ştim dacă cei doi erau rude şi nici ce etnie aveau, Jacob fiind un nume frecvent întâlnit în populaţia masculină de origine evreiască. 
Ce ştim însă cu precizie este faptul că firma Brunner din Galaţi a mai trimis şi anul următor (1889) scrisori către Lucien Foucault din Cognac, pe care pentru plăcerea microbistului, le trimit în copie domnului Milea, spre a le cerceta şi a ne lumina cum era cu vinul românesc trimis în Franţa şi cu cognacul francez băut la umbra teilor de pe Domnească.