Paperfuge, sau un joc de copii cu aplicații în medicină

Banala jucărie a copilăriei noastre
foto Urbankid.ro

Ce legătură poate fi între Universitatea Stanford și un nasture?

Despre bunul renumele al Universității Stanford cred că a auzit toată lumea, ea fiind clasată ca universitatea nr. 2 din lume în 2016, după M.I.T. (Massachusetts Institut of Technology), dar înainte de Harvard, Cambridge, sau Oxford.

Ei bine, în cadrul acestei universități care a dat nu mai puțin de 20 de laureați ai Premiului Nobel, funcționează un laborator modest, care de câteva zile este în toate ziarele lumii: Prakash Lab., numit așa după Manu Prakash profesorul de bioinginerie care-l conduce și care este originar din India.

Profesorul Prakash a inventat o centrifugă de teren pentru epidemiologi, medici, asistenți etc. siliți adesea să efectueze analize de sânge pe teren, uneori în zone lipsite de electricitate. Ori marea majoritate a analizelor de sânge implică separarea elementelor figurate ale sângelui (globulele) de plasma în care plutesc. În laboratoare acest lucru se efectuează cu ajutorul unor aparate numite centrifuge, aparate destul de scumpe și care trebuiesc cuplate la curent electric.

Pornind de la o jucărie veche de mii de ani, cu care fiecare dintre noi ne-am jucat când eram mici: un nasture și o sfoară, profesorul indian-american a inventat o centrifugă de hârtie (Paperfuge) care costă 0,2 $, cu care se pot centrifuga probe de sânge, urină și alte lichide oriunde: în jungla amazoniană, în igluurile eschimoșilor, în vârf de munte sau în larg de mare, oriunde este nevoie de o analiză rapidă de sânge pentru: HIV, malarie, Zica, boli imune, tumori maligne, boli infecțioase etc.

Paperfuge, foto Prakash Lab.

 Paperfuge constă din doua discuri de hârtie care au în mijloc două găuri, ca un nasture de cămașă, prin care este trecut un fir de nylon de pescuit. Învârtite succesiv și eliberate discurile ating o viteză de rotație comparabila cu cea a unei centrifuge moderne (s-au înregistrat 125000 rotații/min). Dacă pe unul din discuri este fixat un tub capilar, în două minute de centrifugare manuală sângele se separă în plasmă din care se fac analizele cele mai frecvente și elemente figurate care de asemenea se pot folosi pentru examinare la microscop. 

La fel se procedează și cu urina, care după centrifugare rapidă se separa de sedimentul urinar care poate fi examinat pe loc la microscop. O să ziceți: care microscop? Doar și microscopul necesită curent electric, etc, etc.

Ei bine doctorul Prakash (care are 35 de ani) a inventat anul trecut Foldscope, un microscop din carton care costă 0,5%, cântărește 8 grame și poate mări până la 2000 de ori. Cu el se pot studia paraziții malariei, celulele sanguine, iar cuplat cu un telefon mobil a făcut posibil punerea unor diagnostice la mii de kilometri depărtare.

Toată presa internațională anunță descoperirile Prakash Lab. ca fiind revoluționare și cu mare impact asupra medicinii, biologiei și educației prin costurile extrem de mici și accesibilitatea mare a acestor produse.

Imaginați-vă că un epidemiolog de teren să zicem din Guyana franceză încerca să evalueze numărul de oameni infectați cu virusul Zika dintr-o cumunitate izolată de pe râul Maroni. Trebuia să recolteze sânge de cei investigați, să-l țină la rece până la Saint Laurent du Maroni, unde sângele se centrifuga și din ser se efectuau analizele. Asta în condițiile unui lanț frig impecabil, altfel la 35⁰ C sângele se alterează și se distruge.

Cu Paperfuge aceste analize se pot face pe loc.