Noul președinte al Moldovei s-a
dus la „pupat icoane” la Moscova. Treaba lui și a moldovenilor care l-au ales
liberi și nesiliți de nimeni. Că Moldova s-a săturat de promisiunile europene
referitoare la covrigii din coada câinelui comunitar, mi se pare chiar normal.
Dacă un cățelandru ca Dodon face
„mumos” în față dulăului Putin e în fond o normalitate în Basarabia din 1812
încoace și nu reprezintă altceva decât relația dintre mujic și țar.
Mai curioasă mi se pare agitația
presei românești care abundă de câteva zile cu titluri bombastice despre
„pericolul rusesc”, „avertisment adresat României” ș.ă. pe care mi-e silă să le
mai amintesc și care au declanșat o isterie pe forumuri vecină cu beția între
basarabenii unioniști și cei separatiști, românii patriotarzi și ungurii
radicali, secuii martirizați și ardelenii anti-regățeni. Din păcate dorința unor
ziariști de a trata exagerat subiectul induce neliniște printre cetățenii
acestei țări îngropate în zăpadă și griji pentru ziua de mâine.
„Vin rușii?”
Nu vin fraților, că nici Putin
nu-i prost să deschidă cutia Pandorei a divergențelor teritoriale rămase
înghețate după pacea de la Paris. Poate să le arate Dodon basarabenilor câte
hărți vrea cu Moldova istorică, ei tot cu pâine unsă cu bulion vor trăi, dacă
țara va fi condusă de neocomuniști și agenți puși pe state de plată de la răsărit.
Dodon face parte din trendul internațional de populism, alături de: Do-don-ald
Trump, Marie le Pen, Victor Orban ș.a.
Când nu ai oferte de dezvoltare a
unei țări, a unei societăți, poți să vii cu improvizații, cu răfuieli
naționaliste, cu garduri de sârmă ghimpată și ziduri între țări.
Național-socialismul n-a muritu’ numa un pic s-a hodinitu’.
Așa a început și
Hitler și știm cum a sfârșit și el și Germania. Nu cred că mai este cineva în
stare să îl imite.
Iar România trebuie să accepte
situația așa cum este, nu are nimic de pierdut, poate doar de câștigat. Dacă Dodon
vrea ajutor rusesc înseamnă că al nostru nu mai este necesar, așa că orice
sprijin financiar românesc trebuie stopat pentru Basarabia. Ca de altfel și
entuziasmul de a oferi oricui și cu mâna largă, cetățenie, care pentru
basarabeni înseamnă bilet de intrare la muncă în Uniune, de unde ne pot scuipa
pe forumuri cu considerații naționaliste și cu acuzații de fascism,
diversionism, colonialism, revizionism, legionarism și alte acuzații care mai
de care mai schizoide.
Dacă Moldova (Basarabia) l-a ales
pe Dodon și Dodon l-a ales pe Putin, să fie sănătoși.
Noi am ales altă cale care duce spre civilizație
și progres chiar dacă avem și noi dodonii noștri care vor să tragă frâna de
mână a vehiculului european. Însă e prea târziu pentru a ne întoarce la
barbarie, dictatură, sau frică. Pentru toți românii soarele răsare la București
indiferent dacă dodonii vor să întoarcă istoria pe dos.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu