Ţânţarul tigru asiatic: potenţiale pericole pentru sănătate

Harta ţărilor europene afectate de invazii de ţânţari de pe alte continente.

Într-o postare recentă am arătat cum s-a răspândit ţânţarul tigru asiatic în Europa pe calea anvelopelor şi a ornamentelor de bambus norocos importate din China. Precizam acolo că această insectă este vector bun pentru peste 20 de virusuri şi paraziţi, iar statistica frecvenţei îmbolnăvirilor cu agenţi transmişi de acest ţânţar ne arată o creştere a numărului de cazuri de la an la an în Europa.
Astfel febra Chikungunya a fost înregistrată în 2016 în 16 state din U.E. unde au fost îmbolnăvite 476 de persoane, cele mai multe în Marea Britanie (169), Spania (105), Germania (64), Franţa (45), Belgia (29).
La fel de îngrijorătoare este şi situaţia bolii Zika: 2129 cazuri în U.E. în 2016: Franţa (1141), Spania (301), Marea Britanie (194), Belgia (120), Italia (194), ţări cu puternice comunităţi româneşti, de unde virusul ar putea fi importat acasă prin călători viremici.
Cele mai recente date epidemiologice (din luna octombrie 2018) atrag atenţia asupra cazurilor de boală denga din 3 focare europene: 2 în Franţa şi unul în Spania, care au afectat 9 persoane.
În Franţa pe Coasta de Azur la Saint-Laurent-du-Var s-au înregistrat 5 cazuri, iar un al şaselea francez s-a îmbolnăvit la Montpellier. În Spania cazurile au apărut în Cadiz şi în Murcia. 
De remarcat faptul că zonele în care s-au înregistrat cazuri de boală denga se suprapun peste arealul de răspândire al ţânţarului tigru asiatic. 
În aceste teritorii datorită climei insecta este activă până în luna decembrie, iar observaţii recente asupra biologiei acestei specii au arătat că ouăle acestui vector rezistă la îngheţ, chiar la -20 grade Celsius.
Aşadar încălzirea globală aduce noi habitate pentru ţânţari, globalizarea comerţului face ca un vector de pe un continent să ajungă cu uşurinţă pe alt continent, iar turismul exploziv aduce surse de infecţie din ce în ce mai diverse în populaţii receptive, adesea chiar foarte receptive: bătrâni, copii, persoane imunodeprimate etc.
Ce ne mai așteaptă în viitor este greu de prevăzut dar avem obligatia sa ne luam de pe acum câteva măsuri care depind de noi.

Politică și epidemiologie, Cum a ajuns țânțarul tigru asiatic în Europa.

Aedes albopictus (țânțarul tifru asiatic)

La Conferința Națională de Epidemiologie de la Sibiu din noiembrie 2018 un grup de entomologi de la Institutul Cantacuzino din București a prezentat evoluția extinderii în țara noastră a țânțarului tigru asiatic, insectă implicată în transmiterea mai multor boli. Originar din China, țânțarul tigru asiatic este o specie invazivă în Europa și America, dar care datorită marii sale capacități de adaptare ar putea deveni în următorii ani principalul vector pentru bolile transmise prin înțepăturile sale. Scriam despre pericolul reprezentat de speciile invazive de țânțari încă din 2012 când încă nu fusese semnalat în România.
Insectă hematofagă țânțarul tigru asiatic este implicat în transmiterea mai multor ARBO-viroze (boli virale transmise prin artropode) cum ar fi: Denga, Chikungunya, Zika, West Nile, dar se presupune pe baza cercetărilor efectuate în laboratoarele europene ca ar putea fi "vector bun" și pentru alte 22 de viroze extrem de periculoase: febră galbenă, febra de Rift Valley, encefalita japoneză, encefalita ecvină estică și multe altele. În plus aceasta insecta transmite și parazitoze prin înțepătura sa, fiind dovedit acest mod de transmitere pentru unele filarii (viermi subțiri ca un fir de ață) care infestează câinii și pisicile.
Interesant este ca acest țânțar este diurn și atacă toată ziua nu doar seara și dimineața. Saliva lui este puternic iritantă pentru cel înțepat și de aceea leziunile cutanate sunt mari și foarte pruriginoase, determinând prin scărpinare adevărate ulcerații. 
De talie mică (0,5 cm) zburând mai frecvent pe jos și atacând în special la picioare, acest țânțar trece adesea neobservat. Poate fi identificat cu ușurință datorită dungilor albe de pe corp și de pe picioare, care i-au dat și numele de "tigru".
Primele semnalări ale acestei specii alien invazive în Europa datează din 1979, an în care a apărut în Albania. 
Regimul stalinist al lui Enver Hodja probabil cel mai restrictiv dintre toate țările socialiste europene trecuse după ruperea relațiilor cu Yugoslavia și cu U.R.S.S. în barca Chinei comuniste, țară care pompa resurse importante în economia albaneză, care altfel s-ar fi prăbușit din cauza izolării internaționale în care Albania era ținută de decenii. Miile de tone de cereale chinezești au salvat ani de zile Albania de foamete. Pentru ajutorul primit comuniștii albanezi au făcut din țara lor un cap de pod important al Chinei în Europa.
În China Aedes albopictus depunea ouăle în scorburi de copaci, dar datorită exploatării masive a pădurilor din luncile fluviilor chinezești și a transformării terenurilor în orezării, insecta a trebuit sa se adapteze și a început să-și depună ponta în cauciucuri uzate și în diferite recipiente abandonate de oameni: sticle, borcane, cutii de conserve, butoaie de gradina etc.
În anii '70 China a exportat în Albania pe lângă grâu, porumb, zahar și orez numeroase tractoare și mașini agricole necesare revoluției agrare. Evident cantități mari de anvelope de toate tipurile și dimensiunile au fost de asemenea aduse din China și o dată cu ele și țânțari tigru. Deși insectele s-au adaptat perfect la clima albaneză și au devenit repede stăpâne pe arealul ocupat, autoritățile albaneze au ignorat existență lui până în 1976, dar a mai durat 3 ani până ce comunitatea științifică europeană a aflat de noua specie.

Lucky Bamboo

Astăzi se consideră că alături de anvelope importate din Asia care pot transporta ouă și larve de țânțari, o cale importantă de import a acestei specii este o banală decorațiune denumita "lucky bamboo"(de fapt o specie de Dracena).
Producția acestei decorațiuni norocoase implică plantarea unor tije (bucăți de tulpină) de Dracena lui Sander, plantă asemănătoare cu bambusul, în vase de ceramică unde după udare repetata și abundentă la capetele tijelor vor apărea lăstari noi, semn în credințele locale din India, China și Taiwan a bunăstării și norocului în viață. În perioada săptămânilor de vegetație în apa din ghivecele de bambus norocos țânțarii asiatici pot depune oua.
Nu sunt de neglijat nici alte cai de import ale acestui vector în Europa: avioanele, vapoarele, transportul rutier de mărfuri. Din Albania țânțarul tigru asiatic s-a răspândit în Italia, Grecia și țările foste Yugoslavii. După anul 2000 cucerește Spania, Coasta de Azur și prin import de cauciucuri Belgia și Olanda. Prin camioane de mare tonaj este răspândit în țările balcanice, Elveția, Germania și Turcia, iar prin anvelope second hand în România.