Infecțiile nosocomiale: cauzele identificate de controalele Ministerului Sănătății

Să trecem în revistă rezultatele controalelor efectuate de Inspecția Sanitară de Stat a Ministerului Sănătății în 2016. 
(Faceți abstracție de unele erori probabil de redactare cum ar fi: în 142 de spitale (3% în loc de 30%), nu se asigură o stare igienico- sanitară corespunzătoare  din blocurile alimentare), sau de fraza aberantă: în 308 spitale (83%) nu se asigura echipamentele pentru tratarea prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deșeurilor periculoase din incintă  unității sanitare controlate)
IANUARIE- FEBRUARIE 2016:

• Spitale controlate:  487 unităţi sanitare cu paturi.
• Pentru deficienţele constatate în cadrul controalelor au fost aplicate un număr de 487 sancţiuni contravenţionale din care: Amenzi: 209 în valoare de 177600 Ron; Avertismente: 274 Decizii de închidere a unităţilor sanitare: 3  Decizii de suspendare a activităţii : 1
•  în 142 de unitățí controlate (29%)nu se asigură o stare igienico- sanitară corespunzătoare 
• în 133 de spitale (27%) nu pot fi asigurate circuite funcționale corespunzătoare  (flux unidirecţional), 
• în 27% din totalul de unitățí controlate nu se asigura o structură funcțională,
• în 105 spitale (21,5%) din totalul de unități controlate nu se asigură suprafaţa minima pe pat, saloanele sunt subdimensionate/ supraaglomerate,
• în 80 de spitale controlate ( 24%) nu se respectă numărul grupurilor sanitare la numărul de paturi şi cele existente au un grad de uzură ridicat
• în 142 de spitale (29%), nu se asigură o stare igienico- sanitară corespunzătoare  din blocurile alimentare, nu se respectă structura funcţională şi circuitele funcţionale pentru blocul alimentar, 
• în 260 spitale ( 53%) din totalul de unități controlate,  nu se asigură apă caldă curentă în mod continuu, 
• în 8 spitale (1,6%) din totalul de unități controlate, - nu se asigură evacuarea apei reziduale, nu deţin staţii de dezinfecţie locală, 
• în 52 spitale (10,6%), din totalul de unități controlate, - nu se respectă etapele sterilizării
• în 147 spitale (30%) din totalul de unități controlate, - nu se asigură colectarea separată a deșeurilor de citotoxice și citostatice, ambalarea în containere de unică folosință, sigure, marcate și etichetate, cu capac și eliminarea prin incinerare pe bază de contract în cazul a 211 (67,8%) din totalul unităților controlate;

MARTIE 2016: (CONTROALE ÎNCRUCIȘATE)

• număr de 367 unităţi sanitare cu paturi verificate , din care 341 publice și 26 private. 
• Pentru deficienţele constatate au fost aplicate un număr de 626 sancţiuni contravenţionale din care: Amenzi: 369 în valoare de 340900 Ron;  Avertismente: 254  Decizii de suspendare a activităţii : 3 
• 212 spitale (57,4 %) funcționează în baza ASF, pentru care au fost elaborate Planuri de conformare
• în 63 de unitățí controlate nu se asigură o stare igienico - sanitară corespunzătoare 
• în 85 de spitale nu pot fi asigurate circuite funcționale corespunzătoare  (flux unidirecţional), 
• în 23% din totalul spitalelor controlate nu se asigura o structură funcțională
• în 308 spitale (83%) nu se asigura echipamentele pentru tratarea prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deșeurilor periculoase din incintă  unității sanitare controlate
•  în 215 spitale (67,8%) gestionarea deșeurilor rezultate în urma tratamentelor este necorespunzătoare a  (nu se colectează separat, nu sunt ambalate în containere de unică folosință, sigure, marcate și etichetate)
• în 74 spitale (20%) nu se respectă etapele sterilizării 
• 129 spitale (35%) nu se asigură suprafaţa minimă pe pat, saloanele sunt subdimensionate/ supraaglomerate,
• în 110 (30%) din totalul de unități controlate, nu se respectă numărul grupurilor sanitare la numărul de paturi şi cele existente au un grad de uzură ridicat,
• în 91 spitale (24,6%) din blocurile alimentare,  nu se asigură o stare igienico- sanitară corespunzătoare
• în 160 (43,3%) nu se respectă structura funcţională şi circuitele funcţionale pentru blocul alimentar,  din totalul de unități controlate
• în 66 (18%), din totalul de unități controlate nu se asigură evacuarea apei reziduale, nu există staţii de dezinfecţie locală
• în 14 (3,7%) din totalul de unități controlate nu se asigură apă caldă curentă în mod continuu. 

Infecțiile nosocomiale și legislația cu dedicație: partea II dezintegrarea serviciilor de sănătate publică

 

Venirea lui Adrian Năstase la conducerea guvernului României în anul 2000 a însemnat politizarea rapidă și radicală a tuturor instituțiilor statului și restaurarea hegemoniei neocomuniștilor în toate domeniile vieții zilnice. 
După ani în care făcuseră taximetrie, sau vânduseră ciorapi în piețe (ca să mă refer numai la ocupațiile a doi politicieni gălățeni pesediști ajunși ulterior prefecți), haita eliberată de tupeul primului ministru Năstase patru case  nu cunoște limite și nici bun simț în sfâșierea avuție naționale. Sunt anii în care se fură în România cel mai mult, în care dispar industrii întregi, combinate, terenuri, în care traficul cu motorină, alcool și țigări ia proporții nemaiîntâlnite.
După un prim an de coabitare cu noi șefi din Direcțiile de Sănătate Publică, sanepidurile se opresc din evoluție și dezvoltare: în loc de reactivi se cumpără mobilier, în loc de aparatură de laborator se achiziționează servicii exorbitante de la clientela politică, iar la nivel central la Direcția Generală de Sănătate Publică și Inspecție Sanitară a Ministerului Sănătății politica de epurare de către prefecți a specialiștilor în plan teritorial este ignorată și tolerată. Am uitat să precizez că în acest interval (2001-2004) director general la Direcția Generală de Sănătate Publică și Inspecție Sanitară a Ministerului Sănătății este numit Alexandru Rafila, vicepreședinte al Departamentului de Sănătate al P.S.D. 
La data numirii doctorul Rafila era doar medic specialist de laborator, nici măcar medic primar. Și avea o singură casă. Acum are patru ca Năstase patru case. 
Marginalizând continuu adevărații specialiști în sănătate publică și dezbinând categoriile profesionale din rețeaua de medicină preventivă, Rafila a distrus un sistem construit în decenii de trudă. Remarcați vă rog aici cu cine elabora doctorul Rafila strategia națională de sănătate publică a României. Un sfert din participanți erau medici rezidenți, alt sfert birocrați din minister și nici cel puțin un specialist în sănătate publică din teritoriu n-a fost invitat.
Sub conducerea doctorului Rafila Direcțiile de Sănătate Publică pierd treptat din atribuții:

1. prin venirea Rovanei Plumb la Oficiul de Protecție al Consumatorului sunt limitate unele atribuții ale direcțiilor sanitare în favoarea O.P.C. Drept urmare de probleme de sănătate publică ajung să se ocupe inginerii. Om de bază al premierului Adrian Năstase, căruia i-a fost trezorier în campania electorală, Rovana Plumb nu numai că nu dă cu subsemnatul  la D.N.A. pentru măgăriile făcute, ci este promovată în continuare de mafia roșie în funcții ministeriale.
2. În guvernul Năstase apăruse din anul 2000 încă un alt apropiat al premierului, domnul Ilie Sârbu. De profesie popă ortodox, Sârbu ajunge prin filiera P.D.S.R.-P.S.D. ministru al agriculturii. Datorită fondurilor uriașe puse la dispoziția României pentru aderare, viitorul tata socru al premierului Ponta, cu acordul nemijlocit al lui Adrian Năstase și non combat-ul lui Rafila, trage la Ministerul Agriculturii activitatea de siguranță a alimentului și astfel prin Legea 150/2004 prin care sunt legiferate atribuțiile A.N.S.V.A. de siguranță alimentară a oamenilor ajung să se ocupe veterinarii.
3. din perioada directoratului lui Rafila datează și legea care a distrus rețeaua de medicină de intreprindere: Legea 418/2004 privind statutul medicului de medicina muncii. Prin apariția acestu act normativ se închid toate cabinetele de medicina de intreprindere de controlul medical a peste 5 milioane de angajați urmând să se ocupe cei aproximativ 150 de medici de medicina muncii. Astăzi activitatea de control medical la angajare sau periodic este transformată într-o activitate de pus ștampile, sau în cel mai fericit caz de supra-ștampilat activitatea altui medic. Legea lui Rafila a făcut posibilă implementarea firmelor mafiei pesediste în sănătatea ocupațională.
4. pe ultima sută de metri înainte de alegerile din 2004 Rafila obține de la ministrul Brânzan semnarea Ordinului 1144/2004 de înființare a Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, pe care se grăbește să-l pună sub comanda sa încă de la înființare.

În anul 2003 la inițiativa și sub coordonarea inspectorului șef adjunct de atunci din Ministerul Sănătății, dr. Rodica Costinea a avut loc timp de o săptămână la Institutul de Geriatrie Ana Aslan din București o întâlnire a grupului de lucru pentru elaborarea legislației și a protocoalelor de inspecție sanitară. Au participat igieniști, epidemiologi, medici de medicina muncii, care au elaborat un proiect de cadru legislativ modern, european, bazat pe Standardele Europene de Inspecție, asemănător cu organisme românești de control din alte domenii (Inspecția Muncii). 

Proiectul a fost înaintat conducerii Ministerului Sănătății, care a dispus analizarea lui de către Rafila, care nu numai că a ignorat propunerile inspectorilor sanitari de stat, dar a și dezlănțuit o serie de represalii la adresa autorilor și a instituției Inspecției Sanitare ca atare.  Astfel Inspecția sanitară de stat a fost transformată din direcție în cadrul D.S.P., în serviciu, s-au deschis porțile pentru angajarea și a altor categorii profesionale în afară de medici specialiști în sănătate publică și asistenți de igienă, așa că inspecție pe probleme de sănătate publică fac astăzi inginerii, juriștii, economiștii, etc.

Ca urmare a distrugerii cu bună știință a rețelei de medicină preventivă de către interesele mafiote apropiate de politicienii P.S.D. și continuate și în anii 2012-2013 când Alexandru Rafila a funcționat ca secretar de stat pentru asistență medicală și sănătate publică în Ministrul Sănătății, rețeaua a pierdut sute de medici specialiști care și-au luat lumea în cap plecând în alte domenii. De exemplu la Galați mai exista un singur medic de igiena comunală, un singur medic igienist școlarist (care este și director adjunct D.S.P.), un singur medic de igiena alimentației (care este și director general D.S.P.). Și atenție! Un singur medic epidemiolog la 600000 locuitori.