COVID 19: cum ne păzim de coronavirus

Evoluția cazurilor europene de infecții date coronavirus n-CoV 2019

Acum dacă s-a terminat și Anul Nou Chinezesc al șobolanului metal alb autoritățile de sănătate publică din toată lumea se așteaptă la o creștere alarmantă a numărului de cazuri de infecție cu virusul nou Made in China, numit n-Cov 2019 (noul Coronavirus 2019). 
De astăzi și boala a primit un nume COVID-19 (Corona-Virus Infectious-Disease din 2019). 
În urmă cu câteva ore când s-au actualizat datele O.M.S. în lume erau confirmate 43103 cazuri, din care 7333 evoluaseră cu S.A.R. (sindrom acut respirator, insuficiență respiratorie acută) și un număr de 1018 oameni decedaseră de acesta nouă maladie. Majoritatea cazurilor sunt în China unde de altfel a și izbucnit epidemia, dar se înmulțesc cazurile confirmate în afara Chinei (aproape 400) împrăștiate în 24 de țări.
E.C.D.C (Centrul European de Control al Bolilor), raporta astăzi (12.02.2020): 14 cazuri în Germania, 11 în Franța, 8 în Marea Britanie, 3 în Italia, câte două în Spania și Rusia și câte unul în Belgia, Finlanda și Suedia. 
Dacă la început cazurile europene aveau legătură cu deplasare recentă în China, de la sfârșitul lui ianuarie în Europa au apărut cazuri de transmitere fără legătură aparentă cu călătorii în zonele afectate.

Cazuri importate si cazuri autohtone de COVID 19 în Europa.

Important! NU s-au înregistrat cazuri de contaminare în urma călătoriei cu avionul chiar pe distanțe lungi și riscul de a contracta boala în Europa este deocamdată destul de scăzut.

Supă de lilieci în restaurantele chinezesti.

PREVENIRE COVID 19
Cum ne ferim de noua boală infecțioasă?
În principiu europenii nu consumă carne de lilieci, șerpi, dihori, veverițe, șobolani ș.a.m.đ. așa cum fac chinezii, deci sunt feriți de infecția care are și această cale de transmitere prin alimente. 
Din păcate contagiozitatea bolii este dată de transmiterea aerogenă (prin aer) atunci când bolnavii, uneori chiar la începutul bolii tușesc și strănută împrăștiind virușii în jurul lor infectându-i pe cei din jur și contaminând obiectele. Atingând cu mâna un obiect recent contaminat prin tuse/strănut putem să ne infectam dacă ducem mâna la nas, gură sau ochi. 
AȘADAR:

• evitați locurile aglomerate greu de aerisit și de ventilat: cinematografe, săli de spectacole, săli de sport, mall-uri.
• dacă trebuie să faceți cumpărături mergeți la magazine dimineața în zilele de lucru și evitați aglomerația din zilele de weekend.
• ține copii pe lângă casă, în curte, la plimbare în parc, cu bicicleta, rolele etc. nu la activități cu mulți copii, la petreceri, baluri, concursuri sau la săli de joc.
• dacă trebuie prin natura serviciului să intrați în contact cu mai multă lume (sănătate, învățământ, administrație etc.) folosiți o masca de protecție respiratorie multistrat cu supapă, de preferință FFP2 sau FFP3, sau cel puțin o mască de zugrav bună (tip botniță). Măștile așa zise "chirurgicale" din hârtie protejează pe alții dacă tu strănuți sau tușești și mai puțin pe tine. Oricum decât nimic mai bine cu o astfel de mască cu condiția s-o schimbi după câteva ore. 
• masca purtată corect acoperă nasul și gura și trebuie sa fie cât mai lipită de pielea feței. Ochelarii se pun peste mască pe care o fixează.
• masca nu este necesară pe stradă, în parc sau acasă.
• dacă refolosești masca este bine să o ții într-o pungă din plastic mereu în aceeași poziție. Pentru asta fă un semn pe o parte a pungii.
• în acesta mare criză de măști (de tot felul) dacă ai un aparat de bronzat cu U.V. (ultraviolete) poți ușor dezinfecta masca așezând-o în bătaia radiațiilor. Câteva minute sunt de ajuns. Dacă nu ai un astfel de dispozitiv în casa poți să-ți cumperi. Se găsesc la firme din România zeci de astfel de dispozitive, de la sterilizatoare pentru HORECA, detectoare de valută, lanterne U.V. sau chiar suport de periuță de dinți cu lampa de sterilizare. Fără a da nume tastați pe net lămpi U.V. și veți găsi zeci de furnizori și prețuri.
• spală mâinile ori de câte ori ai pus mâna pe obiecte pe care au pus mâna și alții. Nu numai clanța de la ușă, mânerul de la WC, butonul interfonului, sau balustrada scării pot fi contaminate. Tot ce ai în jur și este atins de alții poate fi o cale de transmitere nu numai pentru COVID 19 dar și pentru gripă, hepatite ș.a.
• un banal dezinfectant de mâini nu trebuie să-ți lipsească din casă, mașină sau buzunar. Sunt pe toate drumurile: sticluțe cu gel, șervețele dezinfectante chiar și distribuitoare mai sofisticate. Folosește dezinfectantul de mâini atunci când nu poți să te speli, sau nu ai condiții sau nu ai cele necesare.
• șterge cu un șervet dezinfectant umed cumpărăturile ambalate când le aduci acasă înainte de a le pune în frigider sau în dulapuri. Nu știi ce circula prin magaziile supermarketurilor, prin mașinile de transport sau cine pune mâna pe marfa care ajunge la tine. 
• spală legumele și fructele înainte de a le pune în frigider sau în congelator. Spală îndelung cu jet de apa salatele gata preparate la pungă, spanacul, rucola, verdețurile și ceapa verde.
• coronavirusurile sunt puțin rezistente în mediu, mor după câteva ore, deci mărfurile chinezești industriale nu sunt periculoase.
• asigură-te că ai în casă un termometru, o rezervă de măști, dezinfectante și medicamente pentru combaterea febrei.
• salvează în telefonul mobil numărul medicului de familie și reține că dacă te îmbolnăvești de gripă, COVID, sau altă boala infecțioasă sună la medicul de familie, iar dacă starea se agravează suna la 112. Nu pleca cu tramvaiul, microbuzul și nu te duce la U.P.U. să pierzi vremea și să îmbolnavești si pe alții.
• Sănătate!

Infecții acute cu coronavirusuri.

Coronavirus la microscopul electronic (NBC news)

Virozele acute cu potențial epidemic determinate de coronavirusuri (CoV) sunt cunoscute de multă vreme ca fiind boli care afectează animalele (zoonoze) și rareori ajung să determine îmbolnăviri la om (antropozoonoze). Numite după aspectul de "coroana" pe secțiunile obținute cu ajutorul microscopului electronic, coronavirusurile au de fapt formă de castană, fiind compuse dintr-o sferă care conține acidul nucleic ARN responsabil cu informația genetică (cel mai lung ARN viral cunoscut), înconjurat de o capsula proprie, peste care se suprapune o anvelopă cu protuberanțe asemănătoare cu spinii unei castane, formate din proteine cu rol în important în infecție. Sunt peste 300 de coronavirusuri împărțite în 4 grupe (alfa, beta, delta, gama) care infectează diferite specii de animale: păsări, mamifere (de la lilieci până la delfini), inclusiv omul.
Gazde pentru aceste virusuri sunt animalele și infecția se transmite cu ușurință între animale, omul se îmbolnăvește accidental intrând în ciclul animal-animal, cel mai adesea prin consumul de produse animale (carne) sau prin contact cu animalele bolnave.
Cele mai cunoscute infecții umane cu coronavirusuri sunt:
SARS CoV: (Severe Acute Respiratory Syndrome), sdr. de insuficicnță respiratorie severă Cov. A apărut în China în 2002 afectând 8422 de oameni și ucigând 916. Epidemia a început în piețele chinezești unde se comercializa carnea unui animal arboricol numite civet, care se presupune că fuseseră infectați de lilieci. În fotografii recente din piață orașului Wuhan unde a explodat în 2020 infecția cu noul coronavirus n-CoV (publicate și de Adevărul) pe lângă câini, pisici, porci, șerpi, lilieci etc. se văd și dihori, bursuci, civeți și nevăstuici, vii sau gata sacrificate pentru a fi gătite pe loc sau acasă.
MERS-CoV: (Middle East Respiratory Syndrome) sdr. respirator din Orientul Mijlociu, care a afectat peste 1400 de oameni începând cu 2012 când s-a declanșat epidemia în Arabia Saudită. În acest caz sursa de infecție este dromaderul, probabil infectat tot de lilieci.
De ce trec coronavirusurile animale la om depășind bariera de specie? La fel ca și virusurile gripale (cu care se aseamănă morfologic foarte mult) și CoV prezintă proteine de suprafață cu o varietate genetică importantă, care sub presiunea imună generează linii care se pot adapta la alte specii animale și care se pot transmite și pe alte căi: respiratorie, digestivă, prin secreții contaminate etc.
Cine este de vină? Indiscutabil omul modern, care intră în nișa ecologică a unei boli infecțioase în postura sa de prădător suprem. Așa cum s-a întâmplat cu HIV-SIDA, Ebola, etc. intrăm cu bocancii în spațiul ecologic echilibrat de milioane de ani de existență, distrugând păduri, defrișând jungla, ucigând animalele pentru hrana sau pentru sport (??!!) și construind uzine uriașe în care creștem păsări, porci, vite fără să ne pese că distrugem iremediabil natura, planeta și în perspectivă speciile inclusiv cea umană.

Politică și epidemiologie, Cum a ajuns țânțarul tigru asiatic în Europa.

Aedes albopictus (țânțarul tifru asiatic)

La Conferința Națională de Epidemiologie de la Sibiu din noiembrie 2018 un grup de entomologi de la Institutul Cantacuzino din București a prezentat evoluția extinderii în țara noastră a țânțarului tigru asiatic, insectă implicată în transmiterea mai multor boli. Originar din China, țânțarul tigru asiatic este o specie invazivă în Europa și America, dar care datorită marii sale capacități de adaptare ar putea deveni în următorii ani principalul vector pentru bolile transmise prin înțepăturile sale. Scriam despre pericolul reprezentat de speciile invazive de țânțari încă din 2012 când încă nu fusese semnalat în România.
Insectă hematofagă țânțarul tigru asiatic este implicat în transmiterea mai multor ARBO-viroze (boli virale transmise prin artropode) cum ar fi: Denga, Chikungunya, Zika, West Nile, dar se presupune pe baza cercetărilor efectuate în laboratoarele europene ca ar putea fi "vector bun" și pentru alte 22 de viroze extrem de periculoase: febră galbenă, febra de Rift Valley, encefalita japoneză, encefalita ecvină estică și multe altele. În plus aceasta insecta transmite și parazitoze prin înțepătura sa, fiind dovedit acest mod de transmitere pentru unele filarii (viermi subțiri ca un fir de ață) care infestează câinii și pisicile.
Interesant este ca acest țânțar este diurn și atacă toată ziua nu doar seara și dimineața. Saliva lui este puternic iritantă pentru cel înțepat și de aceea leziunile cutanate sunt mari și foarte pruriginoase, determinând prin scărpinare adevărate ulcerații. 
De talie mică (0,5 cm) zburând mai frecvent pe jos și atacând în special la picioare, acest țânțar trece adesea neobservat. Poate fi identificat cu ușurință datorită dungilor albe de pe corp și de pe picioare, care i-au dat și numele de "tigru".
Primele semnalări ale acestei specii alien invazive în Europa datează din 1979, an în care a apărut în Albania. 
Regimul stalinist al lui Enver Hodja probabil cel mai restrictiv dintre toate țările socialiste europene trecuse după ruperea relațiilor cu Yugoslavia și cu U.R.S.S. în barca Chinei comuniste, țară care pompa resurse importante în economia albaneză, care altfel s-ar fi prăbușit din cauza izolării internaționale în care Albania era ținută de decenii. Miile de tone de cereale chinezești au salvat ani de zile Albania de foamete. Pentru ajutorul primit comuniștii albanezi au făcut din țara lor un cap de pod important al Chinei în Europa.
În China Aedes albopictus depunea ouăle în scorburi de copaci, dar datorită exploatării masive a pădurilor din luncile fluviilor chinezești și a transformării terenurilor în orezării, insecta a trebuit sa se adapteze și a început să-și depună ponta în cauciucuri uzate și în diferite recipiente abandonate de oameni: sticle, borcane, cutii de conserve, butoaie de gradina etc.
În anii '70 China a exportat în Albania pe lângă grâu, porumb, zahar și orez numeroase tractoare și mașini agricole necesare revoluției agrare. Evident cantități mari de anvelope de toate tipurile și dimensiunile au fost de asemenea aduse din China și o dată cu ele și țânțari tigru. Deși insectele s-au adaptat perfect la clima albaneză și au devenit repede stăpâne pe arealul ocupat, autoritățile albaneze au ignorat existență lui până în 1976, dar a mai durat 3 ani până ce comunitatea științifică europeană a aflat de noua specie.

Lucky Bamboo

Astăzi se consideră că alături de anvelope importate din Asia care pot transporta ouă și larve de țânțari, o cale importantă de import a acestei specii este o banală decorațiune denumita "lucky bamboo"(de fapt o specie de Dracena).
Producția acestei decorațiuni norocoase implică plantarea unor tije (bucăți de tulpină) de Dracena lui Sander, plantă asemănătoare cu bambusul, în vase de ceramică unde după udare repetata și abundentă la capetele tijelor vor apărea lăstari noi, semn în credințele locale din India, China și Taiwan a bunăstării și norocului în viață. În perioada săptămânilor de vegetație în apa din ghivecele de bambus norocos țânțarii asiatici pot depune oua.
Nu sunt de neglijat nici alte cai de import ale acestui vector în Europa: avioanele, vapoarele, transportul rutier de mărfuri. Din Albania țânțarul tigru asiatic s-a răspândit în Italia, Grecia și țările foste Yugoslavii. După anul 2000 cucerește Spania, Coasta de Azur și prin import de cauciucuri Belgia și Olanda. Prin camioane de mare tonaj este răspândit în țările balcanice, Elveția, Germania și Turcia, iar prin anvelope second hand în România.