Și totuși de ce sunt așa multe cadre medicale infectate?

Un comentariu de-al meu de pe o pagină de socializare referitoare la cauzele îmbolnăvirilor sau doar a infectărilor personalului medico-sanitar cu noul coronavirus a determinat mai multe reacții ale cititorilor care se simțeau lezați de afirmația mea: „½ din lipsă de materiale de protecție, ½ din prostie”, așa că am să dau câteva detalii.

Statul român ca și alte state europene a ignorat cu bună știință pregătirea populației pentru dezastre. Cu mici excepții apărute sub forma unor „mesaje de interes public” despre seisme difuzate pe canalele de televiziune preferate de partidul politic aflat la guvernare, populația este total needucată și neinstruită cu privire la dezastre naturale sau la cele produse artificial, la acordarea primului ajutor „de bază”, la probleme de profilaxie și chiar la elemente de igienă personală.

Deși a avut structuri specializate în gestionarea dezastrelor încă de pe vremea comunismului așa cum mai au încă multe state civilizate: A.L.A. (apărarea de lupta antiatomică), devenită ulterior Apărarea civilă, pe modelul descentralizării-centralizate și această instituție a fost comasată cu alta, mai precis cu pompierii, (așa cum și sanepidul a fost subordonat direcțiilor sanitare). Eficiența instituțiilor nou create se poate vedea în zilele noastre, în plină criză. Ca și în cazul direcțiilor de sănătate publică prioritățile au devenit altele, nu apărarea civilă și cu atât mai puțin instruirea populației. Spre exemplu în direcțiile de sănătate publică compartimentele de promovare a sănătății figurează doar cu numele, iar cele de vectori și regimul pesticidelor au dispărut cu totul, spre bucuria administrațiilor publice locale care stropesc cu ce insecticide și dezinfectante vor mușchii lor, când vor și pe unde vor.

În nou createle inspectorate pentru situații de urgență apărarea populației a revenit pompierilor prin serviciul mobil de urgență și descarcerare, mai cunoscut cu acronimul S.MU.R.D. și prin creatorul acestuia medicul Raed Arafat. Indiscutabil apariția S.M.U.R.D. a fost un progres pentru medicina de urgență românească, dar paradoxal promovarea acestui serviciu a dus la neglijarea altuia: educația populației în caz de dezastre și mai ales instruirea personalului medico-sanitar și de îngrijire pentru intervenții în epidemii. O să spuneți că acest lucru nu era de competența I.S.U. 

De fapt nici în OG 88/2001 a Guvernului Năstase de înființare a I.S.U. nu se sufla un cuvânt despre educație, instruire etc. abia în 2004 apare în art. 4 ca atribuții ale structurii de pregătire: organizarea pregătirii profesionale a personalului propriu, precum si a populației privind comportarea în situații de urgență. 

Cât de pregătit a fost personalul propriu am vzut la Colectiv, ct de pregatiți suntem noi ca populație vedem acum la Coronavirus.

Și dacă nu era de competența I.S.U. să instruiască medicii și asistentele, trebuia să le instruiască alții, de exemplu Ministerul Sănătății care avea un subsecretar de stat (2007-2012), apoi secretar de stat (2012-2014) și ulterior secretar de stat M.A.I. (2014-2020) în al cărui C.V. scrie negru/alb la atribuții: 

Îndrumarea metodologică a procesului de formare a personalului medicosanitar în domeniul asistenței medicale de urgență și dezastre.

Am uitat sa precizez că toate fucțiile enumerate mai sus aparțin domnului secretar de stat Arafat.

Așadar nu greșesc când includ lipsa de instruire a personalului medico-sanitar în ½ de prostie, dar este vorba de o prostie guvernamentală, sau ca să folosesc un cuvânt la moda: instituționalizată. Efectele: peste 1000 de medici, asistente, infirmiere, ambulanțieri, pompieri infectați, iar pe plan general: lume bulucită pe stradă, în piețe, nerespectarea precauțiunilor de izolare, distanțare socială, protecție a respirației, igiena mâinilor etc. Prostia guvernamentală se manifestă și prin cosmetizarea datelor sau ascunderea lor de către autorități. Ieri Libertatea descoperea că din statistica oficială unde erau 840 de cadre medicale infectate, lipseau la o prima verificare a 10 județe cel puțin140 de persoane.

Tot la prostie instituționalizată putem trece lipsa echipamentelor de protecție adevărate pentru cei din prima linie de luptă cu virusul. Cu halate de unică folosință din hârtie și măști chirurgicale vom duce procentul personalului medical infectat mult peste 29% cât a avut China în Wuhan sau peste 25% cât are U.K. scos din funcție. Azi avem 15% din numărul celor infectați aparținând acestei categorii. Distinsul Ministru al sănătății Nelu Tătăru în vizită de lucru la Galați răspundea unei ziariste ca personalul medical se infectează atunci când se dezbracă de echipamentul personal de protecție. Adică din cealaltă ½ a mea: din prostie. Nu și-a pus însă nici măcar o clipă problema că medicii, asistentele și infirmierele-îngrijitoarele nu au fost antrenate pentru portul echipamentului de protecție biologică. Până la izbucnirea actualei epidemii singurele echipamente de protecție corespunzătoare unor boli carantinabile se găseau în spitalul în care lucram până de curând, luate cu ocazia amenințării Ebola de acum câțiva ani. După cum arată personalul medical de intervenție din fotografiile din Galați, probabil că tot cele 4 salopete de atunci sunt cele mai performante, fiind pentru intervenții cu risc biologic major. Să spunem celor care nu știu că pe lângă criterii detailate de mine într-o altă postare, combinezoanele performante permit dezinfecția utilizatorului manual sau în tunele de decontaminare.

Dacă adăugăm la asta bâlbâiala de 3 (trei) luni de la declanșarea epidemiei și a alertei internaționale și până la sosirea unor echipamente ce a determinat intervenții la cazuri COVID 19 a personalului încălțat cu saci de gunoi, încins cu șorțuri de plastic, sau cu salopete de zugrav lipite cu bandă adezivă, putem realiza cel puțin parțial cum s-au contaminat unii colegi.

Dar rămâne o parte semnificativă pentru care măsurile de protecție personală sunt o corvoada în plus, generată de lipsa de înțelegere a barierei fizice dintre pacient și cel care-l îngrijește.

-          Nu pot să port mască (FFP2), mă sufoc. Am alergie. Am astm.

-          Mă fac toată numai vopsea de la mască (vopsea de ochi, de obraz, de buze).

-          N-am avut timp să-mi schimb halatul (cu care a făcut curățenie în salon și acum servește masa la pacienți).

-          Nu mi-a adus halat curat de la spălătorie.

-          Săpunul ăsta dat de spital mi-a făcut dermatită.

-          Eu nu suport gelul dezinfectant pentru mâini. Îmi strică mâinile (manichiura).

-          Cum să mă spăl pe mâini după fiecare bolnav? Ar însemna la 20 de bolnavi să stau o oră doar să mă spăl. Și cine scrie condica? Cine face externările? Cine face ambulatoriul?

-          Eu lucrez în spitalul ăsta de 30 de ani si nu m-am îmbolnăvit niciodată.

-          Cei care se feresc mai mult se îmbolnăvesc primii.

-          Ce importanță este daca spăl pe jos cu una sau cu două găleti?

-          Așa se murdăresc mopurile astea de la bolnavi, eu am maturat pe jos, întrebați pacienții!

Sfaturi pentru perioada următoare a epidemiei cu coronavirus.

Sursa imaginii: Wall Street Journal

Situația epidemiei cu coronavirus se agravează pe zi ce trece așa cum am estimat încă de acum doua luni și doresc să vă împărtășesc din experiența proprie despre cum ar trebui să fie efectuată protecția individuala și cea a familiei împotriva acestui agent patogen. Nu am să insist pe cele mai uzuale sfaturi pe care vi le dau și autoritățile: spălați mâinile, stați acasă, evitați contactul apropiat cu alte persoane . Mă voi strădui să le centralizez și unde este nevoie am să dau detalii.

Stați acasă înseamnă să stați în casă.

Știu că este greu, dar este esențial pentru a nu fi infectați de alții.

Nu se cunosc multe despre biologia virusului, că virusologii au fost ocupați cu alte probleme în acesta perioadă decât să-i testeze rezistența în mediu exterior, pe suprafețe, obiecte, în secreții.

Virusurile se cultivă greu, pe linii celulare vii, iar inoculările de pe obiecte, suprafețe etc. nu sunt încă standardizate. Se presupune că la adăpost de soare poate rezista ore sau chiar zile în praf și secreții din cauza faptului că are anvelopă, o membrană cu structura lipo-proteică, motive pentru care poate fi distrus de toți dizolvanții de substanță organică: săpun, detergenți, alcool, eter, benzină etc. Nu știi niciodată deci cine a utilizat un cărucior sau coș de supermarket anterior ție, cine a apăsat un buton de lift, cine a ambalat coletul de la Amazon, sau cine a urcat scările înaintea ta cu mâna pe balustradă. Sau cine a tușit sau strănutat cu 10 minute înainte în holul de intrare al blocului și tu poți trece prin norul lui de aerosoli.
Și atunci stați acasă, acolo sunteți cel mai feriți.

Asigurați-va că aveți o provizie de alimente de uz curent pentru cel puțin o săptămână să nu trebuiască ieșiți din casă zilnic. Utilizați alimente care sunt ambalate mecanic: pâine  K-touch, lapte și lactate, preparate, legume și fructe ambalate care se pot spăla și curăța de coajă ușor și legume care se pot fierbe, prăji sau coace. Lăsați semipreparatele gătite de alții și salatele pentru altă perioadă, renunțați la catering inclusiv la a comanda pizza, iar dacă totuși o mai faceți sterilizați mâncarea gătită prin fierbere, la microunde sau în cuptorul încins câteva minute.

Asigurați-va că aveți o provizie de alimente conservate pe care să le folosiți în caz de izolare totala pentru cel puțin o lună: conserve de legume, pește, carne, supe concentrate, paste, orez, mălai, zahăr, făină, ulei, cafea și ceai. Nu neglijați apa minerală, hârtie igienică, prosoape de hârtie, șervețele de nas, detergent, săpun, dezinfectante, mănuși de latex, mănuși de menaj și chiar mănuși de grădină. Când nu aveți dezinfectante puteți impoviza:

·  soluții clorigene se pot obține din hipoclorit care este un înălbitor (blech, soluție Javel, Clorox, Chlorine etc.). Dacă nu găsiți în farmacii sau market-uri magazinele de tip brico au substanțe clorigene pentru piscine. Bromul este la fel de bun, se găsește de asemenea pentru piscine în diferite combinații.

·   Alcoolul este indicat pentru dezinfecție în concentrații de peste 40%. Acasă unde nu te miroase nimeni te poți dezinfecta pe mâini cu votcă, whisky sau chiar cu o palinkă. În magazine mai există încă alcool rafinat de 70^o sau 90 ^o. Ideal ar fi gelul hidroalcoolic din farmacii, dar el trebuie păstrat pentru situații în care nu putem să ne spălăm pe mâini și nu am purtat mănuși.

·   Gel hidroalcoolic se poate face și în casă, există mai multe rețete pe baza de alcool de preferabil concentrat la care se adaugă glicerină, aloe vera gel sau alți emolienți în proporție de 1/1.

·   Gel hidroalcoolic se găsește și sub forma de inițiator pentru aprinderea grătarului sau încălzitor pentru industria de catering sub forma de spirtieră (cutii de chouffage și sticle de reîncărcare de 1 litru). Nu le putem folosi pentru mâini că nu au factor de protecție tegumentară, dar le putem folosi pentru dezinfecția mănușilor exterioare (am să explic ce este asta mai încolo), sau pentru dezinfecția tălpilor atunci când intrăm în casă sau în mașină. Eu a amestecat gel pentru grătar cu alcool sanitar diluție 1/1 pe care l-am pus într-o sticluță pulverizator pe care o am în mașină. Stropesc cu ea mănușile și tălpile pantofilor. Dacă nu ai spirt improvizează: diluează cu orice alcool. Poți folosi inclusiv soluții de parbriz de degivrare pentru iarnă care au conținut ridicat de alcool.

·   Soluțiile pe bază de oxigen nativ: perogen, perhidrol, apa oxigenată, perform etc. sunt de asemenea utile. Probabil sunt greu de găsit, dar comprimate de oxigen activ se folosesc și la piscine, iar toți avem în casă Vanish care conține peroxid.

Dacă totuși trebuie să ieșiti din casă atunci echipați-vă corespunzător și procedați cel puțin ca Raed Arafat la întoarcerea la locuință. Eu cred că situația se va agrava și atunci va trebui să improvizăm și echipament de protecție pentru cap, față și ochi, corp, respirație și mâini.

·  Acoperă capul cu un fes, batic, căciulă, pălărie, etc.; părul se încarcă ușor electrostatic și reține praful și alte particule inclusiv biologice.

·  Fața se acoperă cu mască de preferință FFP2 sau chiar FFP3. Deși acum sunt foarte scumpe eu am primit cam în 10 zile măști din Marea Britanie luate de pe net și în 2 săptămâni măști cumpărate din China. Sunt esențiale pentru protejare respiratorie. Masca „chirurgicală” albastră din hârtie nu te protejează, se umezește, este mai bună o mască de zugrav (de praf). Măștile se pot steriliza prin expunere la lampa de ultraviolete 10-15 minute. 

·  Lampa de ultraviolete se cumpară din magazine de întreținere corporală (pentru bronzat), sau de pe net de pe diverse situri specializate. 

·  Ochii se acoperă cu ochelari. De orice fel, dar să fie cât mai mari: de vedere, de soare, de plastic pentru muncitori. Nu ignorați în extremă urgență dacă situația se agravează ochelarii de schi. Am râs cu toții de fotografiile din China cu oameni care și-au făcut viziere de protecție faciala din bidoane de plastic transparente, dar a funcționat.

Sursa imaginii: The Sun

·  Mâinile se protejează cu mănuși. Din experiență Ebola s-a implementat măsura utilizării mănușilor multistrat, necesară mai ales în unitățile medicale. Noi o utilizăm de două săptămâni sper eu cu succes:

o  Pun întâi o pereche de mănuși de cauciuc (chirurgicale) sau de menaj subțiri care va fi ca o piele de protecție chimică și biologică a mâinii.

o  Peste ele pun a doua pereche de mănuși de protecție mecanică: mănuși de cauciuc, sau din P.V.C. de menaj groase, sau mănuși de gradină cu degete cauciucate. Pe acestea din urmă care sunt rezistente la chimicale le dezinfectez des (cu gel de aprins grătarul diluat). Cele de interior le spăl cu apa și săpun, fiindcă nu rezistă la alcool.

·  Corpul trebuie să fie cât mai acoperit la exterior de preferință cu haine din materiale cât mai compacte; poliester, bumbac, chiar impermeabile. Dacă epidemia se extinde periculos ieșiți din casă dacă este nevoie cu haine care se pot dezinfecta prin stropire cu dezinfectant  (chiar și cu clor): impermeabile din P.P.L., PVC, sau alte materiale plastice, haine de sport impermeabile.

RUTINA LA IEȘIREA DIN CASĂ:

(vezi și postarea mea de pe Facebook cu pusul și scosul echipamentelor de protecție, este orientativă, dar instructivă)

1. După ce ne spălăm pe mâini ne punem ochelarii și masca de protecție.
2. Ne punem pe rând cele două perechi de mănuși de latex și de protecție mecanică.
3. Ne îmbrăcăm cu haine și ne acoperim capul.
4. Ne încălțăm.
5. Punem în buzunare portofelul, telefon, cheile, șervețele dezinfectante și o sticluță cu gel.
6. Dezinfectăm mănușile exterioare și ieșim afară.
7. Stropim cu soluție de săpun prosopul din fața ușii așezat peste covorașul de șters picioarele și cel din pus în interior.
8. Dacă mergem la mașină după deschiderea ușii dezinfectam mănușile exterioare
9. Dezinfectam mănușile exterioare ori de câte ori atingem obiecte, suprafețe etc. și dezinfectam tălpile încălțămintei ori de câte ori intram în mașină.

RUTINA LA INTRAREA ÎN CASĂ:

1.      Punem picioarele pe prosopul umezit cu soluție de săpun din fața ușii.
2.      Pășim în hol (pe rând dacă suntem mai mulți) și lăsăm din mână bagajele.
3.     Dezinfectam mănușile exterioare cu gel hidroacoolic.
4.      Golim buzunarele pe o tavă.
5.     Scoatem haina și o punem pe umeraș.
6.      Ne descălțăm și punem încălțămintea pe covorașul interior din spatele ușii umezit cu soluție de săpun.
7.     Punem picioarele în papuci.
8.     Ducem cumpărăturile în baie sau/și bucătărie și ștergem pachetele cu o cârpă înmuiată în soluție de săpun sau ncu un.
9.     Ducem umerașul cu haina pe terasa la aer, soare sau în orice încăpere în care nu intram des ßi unde putem aerisi.
10.     Dezinfectam mănușile exterioare cu dezinfectant cu alcool și le scoatem.
11. .   Scoatem masca.
12. .   Spălăm mănușile interioare cu apa și săpun, le ștergem cu un prosop curat dedicat, le dăm cu talc le scoatem și le întoarcem. Se pot refolosi. Când le punem data următoare le vom spăla la exterior și le vom șterge cu prosopul dedicat.
13. .   Scoatem ochelarii și îi spălam cu apă și săpun.
14. .   Spălăm fața, mâinile și dacă am stat mult afară în zone aglomerate, facem duș.

Modă nouă la Spitalul Fundeni

În pătrat o doamna în halat de spital.

Am scris de mai multe ori despre cei pe care-i văd pe stradă în echipament de spital şi nu m-am sfiit să le postez fotografiile pe blog. Aveam impresia că doar în dulcele târg al Gălaţilor se pot petrece astfel de ignorări ale normelor banale de igienă, dar m-am înşelat. Zilele trecute aflat cu necazuri la Spitalul Fundeni din Bucureşti, am fotografiat mai multe persoane care cu nonşalanţă treceau strada la farmacia de peste drum în echipament de spital, ba chiar în echipament de sală de operaţie. Probabil n-au auzit de infecţii nozocomiale.

În costumaţie de secţie chirurgicală la cumpărături.

Cu cine învaţă oare studenţii facultăţii de medicină din Galaţi igiena şi epidemiologia?

La ce mai foloseşte să fii astfel echipat?

La cumpăraturi prin oraş în echipament de spital.

Observaţi coaja de banana din mâna stângă a domnişoare studente:
un amplasament perfect pentru amplasare in faţă la T.P.U Galaţi