miercuri, 31 august 2011

Focar de infecţie intraspitalicească la Galaţi

Spitalul Clinic Judeţean Galaţi sub asediu.
Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Galaţi "Sf. Apostol Andrei" era astazi dimineaţă sub stare de asediu. Zeci de aparţinători speriaţi ai celor internaţi, reprezentanţi mass media, reprezentanti medicali şi alţi gură cască blocau accesul pe poarta principala a spitalului. Două televiziuni naţionale cu care de reportaj şi camere instalate pe trepiede transmit live ştiri despre morţi, răpuşi de infecţia nosocomială cu Acinetobacter din secţia de neuchirurgie a spitalului. Brusc toata lumea a uitat de mizeria vieţii de zi cu zi, de promisiunile electorale neonorate, de aurul de la Roşia Montană care l-a intoxicat cu metale grele şi pe preşedintele Băsescu (care acum se pricepe şi la minerit şi la autostrăzi, tot la fel de bine cum s-a priceput şi la pilotarea flotei), infecţia şi tragedia celor îmbolnăviţi în spitalul pe care cu onoare îl conduce un (o) epidemiolog a trecut pe primul plan, devenind subiectul zilei.
Ce se întâmpla astăzi la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Galaţi "Sf. Apostol Andrei" este rodul politicilor sanitare aberante duse de guvernanţii celor 21 de ani de marasm economic şi social al României, generat de incompetenţa, prostia şi mai ales corupţia clasei politice româneşti.
Persoane fără cunoştinţe elementare de management sanitar, popiţi directori de sănatate publică sau manageri de spital pe criterii politice uneori hilare (fratele domnului deputat PDL, soţia domnului ziarist pro-PSD, ginecologul care ne-a sprijinit cu bani in campania electorală etc.), au adus sistemul de sănătate în ruine şi în mizeria în care se scaldă acum.
Cum să nu existe infecţii intraspitalicesti când adesea bolnavii dorm 2 în pat? Cum să nu apară episoade ca cel din Galaţi, Bucureşti, (Spitalul Matei Balş în care a murit Toni Tecuceanu sau Spitalul Universitar CFR 2 unde a murit prim solista Teatrului de Operetă, Amelia Antoniu), Râmnicu Vâlcea (vezi Big Brother din spitale), Piteşti, Oradea, (unde în 2002 au murit 20 de nou-născuţi în spitalul păstorit de actualul ministru al Sănătăţii Ladislau Ritli), când banii din sănătate sunt sifonaţi prin Casa de Asigurări către Bugetul Consolidat al Statului pentru a acoperi găurile de la Şomaj si mai ales de la Casa de Pensii? Când din banii sănătăţii s-au construit imobile impozante şi luxoase super amanajate si ultraechipate pentru Casele de Asigurări de Sănătate? Când firme de partid vând programe informatice către spitale cu miliarde de lei noi? Când secretari de stat achiziţionează sterilete de 10 ori mai scumpe decât preţul pieţei, iar directori din Ministerul Sănătăţii îşi impun spre achiziţionare produsele medicale şi sanitare prin firmele lor la preţuri piperate? (cazul directorului Direcţiei Generala de Sănătate Publică din Ministerul Sănătăţii Petrica Ciobanu, care a vândut camioane întregi de dezinfectante prin firma proprie spitalelor şi DSP-urilor)?
Dupa cum se pare, astăzi va poposi (ca de obicei în astfel de situaţii) echipa Ministerului Sanatăţii formată din binecunoscuţii deja Stan şi Bran, doctorii Streinu Cercel (cântat de presă pentru licitaţii de medicamente HIV-SIDA) şi Molnar Geza (cântat de presă pentru licitaţiile cu vaccinuri). Urmare a înaltei vizite se vor schimba cearşafurile la Spitalul Judeţean, se va primi de către infirmiere săpun, iar bolnavii vor primi hârtie igienică. Celebrul doctor Bacalbaşa îşi va lua porţia de mediatizare aruncând violent buzduganul responsabilităţii pe actuala guvernare, de parcă directoarea spitalului n-ar fi în acelaşi partid cu el, iar reprezentanţii MS vor invoca greaua moştenire, de parcă nu ei au închis o grămada de spitale. Colegiul Medicilor condus de acelaşi (de 20 de ani) distins coleg dr. Mimi Cristea va stabili împreună cu Comisiile de specialitate şi la indicaţiile preţioase ale profesorului dr.Nechita Aurel decanul Facultaţii de Medicină din Galaţi că nu există culpă medicală, de vina fiind numai mortul (morţii) şi Acinetobacter hoffmani, introdus în spital se pare de veşnicul duşman Ichim (doctor si senator), de ciudă că nu mai poate opera la Galaţi.
A doua zi după control infirmirele vor fi nevoite sa predea înapoi la administraţie săpunul şi bolnavii hârtia igienică, care fiind împrumutată de la Direcţia Copilului din Consiliul Judeţean datorita interventiei energice via Chebac, trebuie restituită. Cât despre bolnavi, farmacia Hygeea este peste drum si doamnele farmaciste au de toate ce lipsesc din spital: medicamente, feşi, vata, spirt, seringi, dezinfectante şi bun simţ.
Presei îi miroase a mort.

marți, 30 august 2011

Infecţiile nosocomiale cu Acinetobacter

Acinetobacter spp. după CDC Atlanta
Recentul episod de infecţie nosocomiala cu bacteria Acinetobacter de la Spitalul Clinic Judetean de Urgenţă Galaţi aduce în atenţie riscul contractarii unei infecţii cu această bacterie în timpul spitalizării. Ce este acest Acinetobacter, botezat cu nonşalanţă de cei de la Pro TV "virus"?
Grupul (genul) Acinetobacter cuprinde 31 specii de bacterii gram negative, din care doar 17 sunt clasificate taxonoimic. "Akinetikos" înseamnă în limba greacă "fără mişcare, imobil", aceste bacterii spre deosebire de majoritatea bacililor grami negativi fiind imobile. Deşi clasificate ca bacili (bacterii în forma de bastonaşe), acinetobacteriile izolate de pe medii de cultura au aspect de cocobacili, adică în form»ă de gogoaşă, asemănătoare ci forma bacteriile Haemophilus influenzae cu care poate fi uşor confundat pe frotiuri.
Cel mai cunoscut reprezentant al genului este A.baumani responsabil cam de 80% din infecţiile acestui gen. Bacteria puţin cunoscută inclusiv de bacteriologi a intrat în atenţia lumii medicale după implicarea sa în infecţii intraspitaliceşti survenite la oameni cu imunitate scăzuta, de obicei în urma unor intervenţii chirurgicale, explorări invazive, sau după respiraţie asistată. Cazul actorului Toni Tecuceanu care suferind de o gripa cu virusul A (H1N1) a fost supus respiraţiei asistate la Spitalul de Boli Infecţioase Colentina (Matei Balş) a fost foarte mediatizat la noi in ţară.
O explozie de comunicari de infecţii cu aceasta bacterie au apărut dupa războiul din golf, când sute de soldati americani şi chiar civili au căpătat aceasta infecţie în spitalele din Kuweit şi Iraq, presa speculând pe atunci ca bacteria ar fi fost folosită ca arma biolgică de Saddam Hussein.
În realitate bacteria este foarte răspândită în mediul înconjurator, fiind aerobă şi hidrofilă şi în condiţii normale colonizând tegumentele şi fluidele nesterile ale organismului, fiind evidenţiata în absenţa oricărui semn de boală în spută, urină şi pe tegumente. La cei cu imunitate prăbuşită în urma unui traumatism, intervenţii chirurgicale, viroza severă etc. colonizarea se transforma în infectare şi apar infecţii severe de cele mai multe ori localizate, (pneumonii, meningite, infecţii de plăgi chirurgicale) dar şi generalizate (septicemii).
Din nefericire bacteria este foarte rezistenta în mediul înconjurator, uneori luni de zile, dar şi foarte rezistenta la antibioticele uzuale(peniciline, aminoglicozide,cloramfenicoli, chiar si fluorchinolone), doar Meropenem, Colistin, Amikacina, Rifampicina, Mynociclina şi Tygerciclina fiind eficace.
Cum se infectează în spital pacienţii?
Prin administrarea de medicamente injectabile (perfuzii) contaminate, prin efectuarea de manevre si manopere medicale invazive, în urma explorarii funcţiilor respiratorii cu spirometre nedezinfectate, dupa anestezie generala pe cale respiratorie (inhalatorie), sau prin infectii contractate prin instrumentar insuficient sterilizat: sonde, tuburi de dren, bronhoscoape, laringoscoape, etc.
Cum se poate preveni? Prin măsuri serioase de igienă în special in secţii de reanimare, neurochirurgie, maternităţi, boli infecţioase si în sectiile care trateaza bolnavi taraţi, imnodeprimaţi, debili (pneumologie, boli infecţioase, oncologie, diabet etc.). Accesul limitat la vizitatorilor, dezinfectia uzuala zilnică, spălatul mâinilor cât mai frecvent şi apliacarea corectă a tehnicilor aseptice şi antiseptice pot limita raspândirea colonizării. Antibioticoterapia condus a corect şi strict sunt benefice.