10 milioane de morți prin infecții nosocomiale în 2050

Un studiu publicat în 2014 despre rezistența microbiană la antibiotice publicat în Marea Britanie de Jim O' Neill apreciază numărul de decese datorate rezistentei microbiene în 2050 la 10 milioane de cazuri. Asta în timp ce numărul de decese datorate cancerului va fi de 8,2 milioane, prin accidente rutiere de 1,2 milioane, complicații ale diabetului 1,6 milioane si boli diareice 1,4 milioane. În prezent bacteriile rezistente la antibiotice sunt responsabile de 700.000 de decese anual în întreaga lume.
Deși studiul este contestat de o serie de autori din Australia și Elveția, realitatea întrece orice imaginație și este foarte probabil ca generațiile următoare să se întoarcă la medicina secolului XIX din era preantibiotică. Astăzi media europeană a tulpinilor de stafilococ auriu rezistent la meticilină (MRSA) izolate din hemoculturi este de 10% din tulpinile de stafilococ auriu, iar în unele țări ea trece de 50%. Tulpinile de Escherichia coli și Klebsiella ESBL (producatoare de betalactamaze), rezistente la cefalosporine și la unele peniciline de sinteză sunt tot mai frecvente, iar enterococii rezistenți la vancomicina (VRE)au fost semnalați în majoritatea țărilor europene.
10 milioane sau numai 2 milioane nu sunt doar cifre, sunt vieți care se vor pierde ca urmare a abuzului de antibiotice. Mai multe antibiotice administrate înseamnă mai multe bacterii care vor dezvolta rezistență și tot mai puține mijloace terapeutice la îndemână pentru tratarea infecțiilor. Dacă unele țări îngrijorate deja de costurile materiale și umane ale rezistenței la antibiotice au trecut la măsuri radicale, pe plaiul mioritic nu se întâmplă nimic în acest sens. În "piețele de ruși" se vând în continuare alături de bulion și pește afumat antibiotice moldovenești și ucrainiene, la farmacie poți obține orice antibiotic dorești dacă ai bani, că doar nimeni nu controlează farmaciile în afara ANAF-ului, iar medicii dau cu ușurință rețete cu antibiotice ca să nu-și ridice pacienții în cap și să fie protejați mai degrabă ei decât bolnavii.
Iar zicala de acum 30 de ani de pe vremea secundariatului meu: "Te simți nasol, ia Biseptol", a fost înlocuita cu alta: "Vrei să te simți bine, ia cefalosporine, nu aspirine".

Epidemie de infecţii cu E.coli în Germania.

În perioada 2-31 mai 2011 în Uniunea Europeană s-au înregistrat un număr de 400 cazuri de H.U.S. (sindrom hemolitic uremic), cauzat de infecţia cu S.T.E.C. (E.coli producătoroare de toxină Shiga). Majoritatea cazurilor au fost înregistrate în Germania, 373 cu 6 decese, Suedia raportând şi ea 15 cazuri, Danemarca 7, Olanda 3 şi Marea Britanie 2. 

Hai să ne lămurim, ce este cu toxina asta şi ce se intâmplă în Germania.

Shiga a fost un medic bacteriolog japonez care în timpul epidemiei de dizenterie din 1897 din Japonia, care a efectat 90.000 de oameni, a izolat pentru prima oară bacilul dizenteric, numit în cinstea lui Shigella disenteriae. Infecţia cu acest bacil determină o boala infecţioasă numită dizenterie, o diaree cu sânge şi mucus, colici, tenesme (contracturi) rectale şi stare toxică, de rău general. Fenomene toxice sunt date de toxina acestei bacterii, descoperită tot de Shiga şi care de aceia îi poarta numele. După descoperirea bacilului dizenteric au fost izolaţi şi alţi microbi din acelaşi gen numiti după numele celor care i-au izolat: Shigella Schmitzi, Large-Sachs, Boydi, Flexner, (după medicul american Simon Flexner), Sonnei (după Carl Olaf Sonne, microbiolog danez).

Mai mult de atât s-a constatat ca sindroame dizenterice dau si alţi agenti patogeni: Entamoeba hystolitica (dizenteria amibiana, sau parazitară) şi unele tipuri de Escherichia Coli enterohemoragice (E.H.E.C.: entero-hemoragic -E.coli).

Toxina Shiga, sau dizenterică este o toxina termo-labilă, (se distruge la căldură), exotoxină citotoxică produsă de Sh. dysenteriae 1 şi doar în cantităţi infime de celelalte specii de shigelle, care inactivează subunitatea ribozomală 60 S a ribozomilor celulelor mamiferelor, inhibând astfel sinteza proteică. Produce un efect neuro-toxic, cu paralizii aparute în urma unor tulburări vasculare cerebrale, efect enterotoxic cu pierdere de apă şi electroliţi şi distrugerea epiteliului intestinal şi a endoteliului vascular urmată de sângerare. Toxina elaborată de E.coli este Shiga like-toxin, cu o structură diferită de cea a bacilului dizenteric, dar cu un mecanism de acţiune similar. Pentru a o deosebi de toxina Shiga se mai numeşte şi verotoxină , datorita efectului devastator pe care îl are asupra culturilor de celule vii Vero, din rinichi de maimuţă neagră africană.

H.U.S. este un sindrom care consta din triada: anemia haemolitica, tromocitopenie, insuficienţa renala acută, care apare la sfârşitul bolii acute manifestate prin diaree cu sau fără sânge,  pe care o complică şi o agravează. Nu există antidot, tot ce pot face medicii este să menţina funcţia renală, să susţină anemia şi trombocitopenia prin transfuzii.

Actuala epidemie din Germania a debutat la începutul lunii mai. Au fost afectate în special: Hamburg, Bremen, precum şi statele Schleswig-Holstein, Renania de Nord-Westfalia, Meklenburg-Pomerania inferioară, Hessa şi Saxonia inferioară.

Cauza a fost identificata ca fiind tulpina E. coli STEC O157.

Sursa de infecţie este necunoscută, probabil este de origine animală.

Calea de transmitere probabilă: legume şi zarzavaturi: roşii, rucola, castraveţi, salată verde, posibil pătrunjel verde. Au fost incriminate transporturi de legume proaspete din Spania, spre disperarea fermierilor spanioli a căror recolta a fost blocată în mai multe pieţe de gros şi depozite, datorită scăderii cererii şi interzicerii importurilor în unele ţări (Rusia, Belgia, Germania). Problema tinde să capete un aspect de război diplomatic între Spania şi Germania, fiecare stat acuzându-l pe celălalt de rele intenţii. (vezi aici).