joi, 22 noiembrie 2018

Atenţie la somon!

Listeria monocitogenes.
După episodul de infecţii cu Listeria monocitogenes generat de consumul de legume congelate provenite din Ungaria, o nouă izbucnire epidemică cu acelaşi agent a fost identificată în Europa. Deşi primele cazuri au aparut în 2015 în Danemarca, abia în 2018 după identificarea prin analiză secvenţială a genomului bacterian s-a putut trage o concluzie clară asupra modului de transmitere, în toate cele 12 cazuri de îmbolnăvire umană fiind implicata aceeaşi tulpină (ST 8). 
Din nefericire 4 bolnavi au decedat din cauza acestor infecţii.
Totul a început în Danemarca unde în 2015 s-a înregistrat primul caz din actualul lanţ de îmbolnaviri. Danemarca mai avusese cazuri de listerioză care recunoşteau calea de transmitere ca fiind carnea de somon afumat, fiindcă împreuna cu Olanda înregistrasera între 2010 şi 2015 un numar de 18 îmbolnăviri. 
În 2017 în Danemarca au apărut în câteva luni 6 cazuri de listerioză şi în toate a fost implicat consumul de somon afumat la rece fabricat în Polonia. 
Analizele genetice au aratat că este vorba de acelaşi genotip ST8. Ulterior cazuri de îmbolnăvire cu acelaşi genotip s-au înregistrat şi în Germania (4 în 2017 şi 1 în 2018), iar un caz din 2016 din Franţa se încadrează de asemenea în tiparul genetic.
Desi încă din 2017 Danemarca prin sistemul rapid de alertă  european (R.A.S.F.F.) a comunicat despre cazurile de îmbolnavire, apariţia altor cazuri în Germania presupune persistenţa neregulilor de igienă pe traseul lanţului food..
Autorităţile poloneze care au investigat firma producătoare de preparate de peşte implicată în cazurile de îmbolnăviri au găsit listerii în numeroase probe recoltate: somon afumat la rece şi la cald, somon marinat, atât în forma de bucăţi cât şi feliat.
Investigaţiile genetice asupra listeriilor izolate in Polonia sunt în curs de evaluare, iar ancheta epoidemiologică s-a axtins şi asupra exportatorilor de somon din Norvegia, nu şi asupra producătorilor acestei specii de peşte, care au cifre de afaceri uriaşe si care sunt protejati de statul norvegian. În absenţa unei legături directe între somonul proaspăt si cazurile de îmbolnăvire ancheta în Norvegia s-a împotmolit la malul fiordurilor cu somon. 
Din fericire loturile care au produs îmbolnavirile grave din occident nu au ajuns în comerţul românesc, dar nu se ştie niciodată dacă în alt ambalaj nu au intrat şi la noi în ţară. 
Graficul de trasabilitate al somonului afumat implicat în infecţiile cu L. monocitogenes.

Monitorizarea de către autorităţile europene a prezenţei Listeriei monocitogenes în alimente a arătat că pe primul loc sunt preparatele de peşte (5,6%), peştele (4,7%), preparatele proaspete de carne de porc (3.1%) şi cremele de brânză produse din lapte crud (2,5%). Aşa că titlul postării mele actuale ar trebui schimbat: atenţie la ce mâncăm, listerie să nu luăm!

marți, 20 noiembrie 2018

Ţânţarul tigru asiatic: potenţiale pericole pentru sănătate

Harta ţărilor europene afectate de invazii de ţânţari de pe alte continente.

Într-o postare recentă am arătat cum s-a răspândit ţânţarul tigru asiatic în Europa pe calea anvelopelor şi a ornamentelor de bambus norocos importate din China. Precizam acolo că această insectă este vector bun pentru peste 20 de virusuri şi paraziţi, iar statistica frecvenţei îmbolnăvirilor cu agenţi transmişi de acest ţânţar ne arată o creştere a numărului de cazuri de la an la an în Europa.
Astfel febra Chikungunya a fost înregistrată în 2016 în 16 state din U.E. unde au fost îmbolnăvite 476 de persoane, cele mai multe în Marea Britanie (169), Spania (105), Germania (64), Franţa (45), Belgia (29).
La fel de îngrijorătoare este şi situaţia bolii Zika: 2129 cazuri în U.E. în 2016: Franţa (1141), Spania (301), Marea Britanie (194), Belgia (120), Italia (194), ţări cu puternice comunităţi româneşti, de unde virusul ar putea fi importat acasă prin călători viremici.
Cele mai recente date epidemiologice (din luna octombrie 2018) atrag atenţia asupra cazurilor de boală denga din 3 focare europene: 2 în Franţa şi unul în Spania, care au afectat 9 persoane.
În Franţa pe Coasta de Azur la Saint-Laurent-du-Var s-au înregistrat 5 cazuri, iar un al şaselea francez s-a îmbolnăvit la Montpellier. În Spania cazurile au apărut în Cadiz şi în Murcia. 
De remarcat faptul că zonele în care s-au înregistrat cazuri de boală denga se suprapun peste arealul de răspândire al ţânţarului tigru asiatic. 
În aceste teritorii datorită climei insecta este activă până în luna decembrie, iar observaţii recente asupra biologiei acestei specii au arătat că ouăle acestui vector rezistă la îngheţ, chiar la -20 grade Celsius.
Aşadar încălzirea globală aduce noi habitate pentru ţânţari, globalizarea comerţului face ca un vector de pe un continent să ajungă cu uşurinţă pe alt continent, iar turismul exploziv aduce surse de infecţie din ce în ce mai diverse în populaţii receptive, adesea chiar foarte receptive: bătrâni, copii, persoane imunodeprimate etc.
Ce ne mai așteaptă în viitor este greu de prevăzut dar avem obligatia sa ne luam de pe acum câteva măsuri care depind de noi.

luni, 19 noiembrie 2018

Otita înotătorului (swimmer' ear)


N-am avut în viața mea niciodată vreo problemă cu urechile, nici măcar atunci când profesorul de sport de la școala generală (și din nefericire și de la liceu) celebrul Gasparoti mi le înșfăca cu două degete și trăgea de ele până pârâiau. Așa se făcea educația în școală pe vremea copilăriei mele și despre asta am scris cândva aici.
Dar cum o dată cu vârsta vin și tot felul de necazuri vara asta am făcut o otită externă cu factori favorizanți bazinul de înot și aerul condiționat. Să vedeți cum a fost.
La sfârșitul concediului după mai multe mii de kilometri prin Europa ne-am oprit pentru "refacere" la soacra mea care trăiește într-un sat din Ungaria aflat la 9 km de Kiskoros, "orașul vinului" cunoscut mai ales prin faptul că este locul unde s-a născut poetul național maghiar Sandor Petofi. Sunt îndrăgostit de acesta regiune a Ungariei plină de livezi și de vii, de crescătorii de gâște și herghelii de cai, destul de aproape de marile autostrăzi ungurești, dar departe de surse de poluare, cu vinuri excelente, mâncăruri tradiționale delicioase, unde găsești cea mai bună înghețată din partea asta a Europei și cele mai bune ștranduri din ţară. 
Combin totdeauna șederea în acestă zona nu numai cu gulașuri și tocănițe, sau cu degustări de vinuri de la producătorii locali, ci și cu lungi plimbări cu bicicleta și ore de înot în piscina din oraș de la ștrandul cu apă termală situat în campingul localităţii.
Dacă în urmă cu mai mulți ani era mare înghesuială la ștrandul local din Kiskoros, acum e aproape pustiu de când la câțiva kilometri s-a deschis aquaparcul de la Kiskunmajsa unde tineretul preferă să meargă și să se distreze cu tobogane, torenți de apă, peșteri, etc. Au rămas statornici ștrandului din Kiskoros doar turiștii nemți și olandezi majoritatea pensionari care vin cu rulotele în luna mai și pleacă  abia după "szuret fesztival" (un fel de ziua recoltei dedicată culesului strugurilor), dar aceștia pe lângă a se îndopa cu "gulyas", "porkolt", "langos", "Kadarka", "Ezerjo" au doar o singură grijă: să ocupe cât mai devreme şi cât mai mult timp locurile cu jacuzzi din bazinele cu apă termală, aşa că cele două bazine de înot semi-olimpice, unul exterior şi altul acoperit sunt mereu aproape goale, gata să mă primească.
M-am învăţat să cumpăr bilete pentru înotători de două ore, nici nu-mi trebuie mai mult timp pentru a face 50-60 de lungimi de bazin într-o apă perfect transparentă şi la o temperatură potrivită pentru scăldat, când afară sunt peste 30 de grade Celsius.
N-am purtat niciodată cască, iar dopuri în urechi nici atât, deşi înot cu capul sub apă ca un om crescut aproape de malul Dunării.
Şi acum câteva explicaţii despre urechi și otită. 
Aparatul auditiv al omului este localizat în ureche. La exterior pavilionul urechii împreună cu canalul prin care trece sunetul numit conduct auditiv formeaza urechea externă. Dincolo de timpan se află urechea medie în care se găsesc oscioarele auzului şi profund în stânca osului temporal în urechea internă sunt amplasate organul de auz şi cel de echilibru (vestibular).
Pentru a proteja urechea medie de agresiuni externe, conductul auditiv are forma literei S italic (alungit şi aplecat) şi în plus este dotat cu perişori la intrarea în ureche care pot opri unele obiecte mici, sau insectele. Pentru protejarea de bacterii, virusuri şi ciuperci în interiorul canalului auditiv exista glande care secretă o substanţă numită cerumen. Cu un pH acid, (în jur de 6), dat de acizii graşi saturaţi şi nesaturaţi secretaţi de glandele producătoare, cerumenul este un factor inhibitor pentru dezvoltarea multor bacterii printre care: Stafilococul auriu, Haemophylus, Escherichia coli ş.a. şi pentru numeroase specii de Candida.
Este deci esenţial pentru sănătatea urechii ca acest cerumen să nu fie îndepărtat cu beţigaşe de ureche, cu vârful prosopului, sau prin pulverizarea de spray în ureche.
În situaţiile în care în mod repetat în urechi intră apă, ca atunci când se practică înotul cu capul în apă (hai să-i zicem înot mai profesionist), spălarea conductului auditiv prin îmbăiere prelungită a capului îndepărtează cerumenul şi funcţia de protecţie a acestuia faţă de agresiunea bacteriană este anulată. Dacă adăugăm la spălarea repetată a canalului urechii şi folosirea îndelungată a aerului condiţionat vom avea condiţii prielnice pentru declanşarea otitei externe. 
Manifestată în special prin durere locală, prurit şi sensibilitate locală spontană, sau la mestecat, otita externă poate fi uşor pusă în evidenţă printr-un examen simplu O.R.L. care evidenţiază edemul şi roşeaţa tegumentelor canalului auditiv, eventual mici leziuni sau chiar secreţii. În timpul examinării medicul va efectua si aspirarea sau curăţarea canalului auditiv, iar tratamentul local aplicat va reduce simptomatologia în câteva zile. De obicei astfel de otite nu necesită antibioticoterapie.
Atenţie mare la diabetici! Leziunile produse de scărpinat, sau de curăţarea canalului auditiv cu diverse materiale, pot evolua la bolnavii cu diabet spre o afecţiune severa numită otită externă acută necrotică, în care infecţia din tegumentul conductului auditiv se extinde la părţile moi ale urechii, sau chiar la os. determinând infecţii severe, sau chiar deces, prin propagarea infecţiei de la ureche la meninge şi creier.

duminică, 18 noiembrie 2018

Politică și epidemiologie, Cum a ajuns țânțarul tigru asiatic în Europa.

Aedes albopictus (țânțarul tifru asiatic)

La Conferința Națională de Epidemiologie de la Sibiu din noiembrie 2018 un grup de entomologi de la Institutul Cantacuzino din București a prezentat evoluția extinderii în țara noastră a țânțarului tigru asiatic, insectă implicată în transmiterea mai multor boli. Originar din China, țânțarul tigru asiatic este o specie invazivă în Europa și America, dar care datorită marii sale capacități de adaptare ar putea deveni în următorii ani principalul vector pentru bolile transmise prin înțepăturile sale. Scriam despre pericolul reprezentat de speciile invazive de țânțari încă din 2012 când încă nu fusese semnalat în România.
Insectă hematofagă țânțarul tigru asiatic este implicat în transmiterea mai multor ARBO-viroze (boli virale transmise prin artropode) cum ar fi: Denga, Chikungunya, Zika, West Nile, dar se presupune pe baza cercetărilor efectuate în laboratoarele europene ca ar putea fi "vector bun" și pentru alte 22 de viroze extrem de periculoase: febră galbenă, febra de Rift Valley, encefalita japoneză, encefalita ecvină estică și multe altele. În plus aceasta insecta transmite și parazitoze prin înțepătura sa, fiind dovedit acest mod de transmitere pentru unele filarii (viermi subțiri ca un fir de ață) care infestează câinii și pisicile.
Interesant este ca acest țânțar este diurn și atacă toată ziua nu doar seara și dimineața. Saliva lui este puternic iritantă pentru cel înțepat și de aceea leziunile cutanate sunt mari și foarte pruriginoase, determinând prin scărpinare adevărate ulcerații. 
De talie mică (0,5 cm) zburând mai frecvent pe jos și atacând în special la picioare, acest țânțar trece adesea neobservat. Poate fi identificat cu ușurință datorită dungilor albe de pe corp și de pe picioare, care i-au dat și numele de "tigru".
Primele semnalări ale acestei specii alien invazive în Europa datează din 1979, an în care a apărut în Albania. 
Regimul stalinist al lui Enver Hodja probabil cel mai restrictiv dintre toate țările socialiste europene trecuse după ruperea relațiilor cu Yugoslavia și cu U.R.S.S. în barca Chinei comuniste, țară care pompa resurse importante în economia albaneză, care altfel s-ar fi prăbușit din cauza izolării internaționale în care Albania era ținută de decenii. Miile de tone de cereale chinezești au salvat ani de zile Albania de foamete. Pentru ajutorul primit comuniștii albanezi au făcut din țara lor un cap de pod important al Chinei în Europa.
În China Aedes albopictus depunea ouăle în scorburi de copaci, dar datorită exploatării masive a pădurilor din luncile fluviilor chinezești și a transformării terenurilor în orezării, insecta a trebuit sa se adapteze și a început să-și depună ponta în cauciucuri uzate și în diferite recipiente abandonate de oameni: sticle, borcane, cutii de conserve, butoaie de gradina etc.
În anii '70 China a exportat în Albania pe lângă grâu, porumb, zahar și orez numeroase tractoare și mașini agricole necesare revoluției agrare. Evident cantități mari de anvelope de toate tipurile și dimensiunile au fost de asemenea aduse din China și o dată cu ele și țânțari tigru. Deși insectele s-au adaptat perfect la clima albaneză și au devenit repede stăpâne pe arealul ocupat, autoritățile albaneze au ignorat existență lui până în 1976, dar a mai durat 3 ani până ce comunitatea științifică europeană a aflat de noua specie.
Lucky Bamboo

Astăzi se consideră că alături de anvelope importate din Asia care pot transporta ouă și larve de țânțari, o cale importantă de import a acestei specii este o banală decorațiune denumita "lucky bamboo"(de fapt o specie de Dracena).
Producția acestei decorațiuni norocoase implică plantarea unor tije (bucăți de tulpină) de Dracena lui Sander, plantă asemănătoare cu bambusul, în vase de ceramică unde după udare repetata și abundentă la capetele tijelor vor apărea lăstari noi, semn în credințele locale din India, China și Taiwan a bunăstării și norocului în viață. În perioada săptămânilor de vegetație în apa din ghivecele de bambus norocos țânțarii asiatici pot depune oua.
Nu sunt de neglijat nici alte cai de import ale acestui vector în Europa: avioanele, vapoarele, transportul rutier de mărfuri. Din Albania țânțarul tigru asiatic s-a răspândit în Italia, Grecia și țările foste Yugoslavii. După anul 2000 cucerește Spania, Coasta de Azur și prin import de cauciucuri Belgia și Olanda. Prin camioane de mare tonaj este răspândit în țările balcanice, Elveția, Germania și Turcia, iar prin anvelope second hand în România.

duminică, 11 noiembrie 2018

Conferința Națională de microbiologie și epidemiologie de la Sibiu 2018

În perioada 8-10 noiembrie 2018 s-a desfășurat la Sibiu a XI  a Conferință Națională de microbiologie și epidemiologie, manifestare cu participare internațională.
Dincolo de incapacitatea Societății Române de Epidemiologie de a se desprinde de sora ei de microbiologie, situație care îi conferă în continuare profesorului de microbiologie Alexandru Rafila o zonă largă de manevră în spațiul sănătății publice din România, (exact ce și-a dorit toată viața), manifestarea a cuprins câteva subiecte interesante la care ma vor referi, dar și o pleiadă de comunicări mediocre, mai mult informative și cu foarte puțină contribuție personală.
Desfășurată pe parcursul a 3 zile, la Hotel Ramada din Sibiu și organizată cu unele bâlbâieli de Sănătatea Press Group, (o firmă destul de controversată care deține aproape monopolul manifestărilor medicale din România), conferința a atins câteva subiecte importante: vaccinările, infecțiile asociate asistenței medicale, tehnici și metode noi de diagnostic în bolile infecțioase, terapii noi HIV-SIDA și cum era de așteptat problema rezistenței și sensibilității la antibiotice în țara noastră. Din păcate la acest ultim subiect nu au existat decât comunicări descriptive sau informative bazate pe statistici locale și pe cele ale E.C.D.C., interesante pentru medicii profani în domeniu, dar plate pentru specialiști. 
Mă așteptam ca la un forum al microbiologilor, cei care identifică rezistența bacteriană și cel al epidemiologilor, cei care se confruntă cu ea, să se promoveze o politică a antibioticelor care pusă în poala decidenților să ducă la o legislație care să pună capăt abuzului de antibiotice, polipragmaziei, comerțului "la cerere" din farmacii și risipei din spitale. Din păcate nu s-a întâmplat așa, ne place să vorbim despre criza viitoare de antibiotice, dar de făcut nu facem nimic. Exact ca și în problema pădurilor tăiate cunoaștem situația dar o ignorăm. Ce va fi peste un deceniu? Dumnezeu cu mila!