marți, 29 ianuarie 2013

Un fel de recenzie: „Galaţiul, aşa cum mi-l amintesc” (I) de Săndel Dumitru

Cartea "Galaţiul, aşa cum mi-l amintesc"

Hotărât lucru apariţia unei lucrări despre istoria oraşului Galaţi, nu poate fi decât un eveniment publicistic pentru gălăţeni. Apărută la Editura Istros a Muzeului Brăilei în 2012, lucrarea „Galaţiul, aşa cum mi-l amintesc” (I), scrisă de Săndel Dumitru, aduce în prim plan câteva controverse ale istoriei noastre locale. Fără a avea o structură bine organizată şi fără a urmări fidel o cronologie, cartea domnului Dumitru face lungi incursiuni în bibliografia de specialitate, în special în cartea lui Paul Păltânea "Istoria oraşului Galati: de la origini pană în 1918”, la care adaugă descrieri proprii extrase din imaginile de epocă, sau din textele referitoare la Galaţi din izvoare diverse, începând de la cronicari şi terminând cu presa actuală locală.
O serie întreagă de probleme ridicate în cartea domnului Dumitru se cer însă a fi reaşezate şi regândite, ele fiind doar simple speculaţii fără o bază reala şi care pot induce confuzie printre cititori şi stupoare printre specialişti. Voi încerca să analizez unele din aceste afirmaţii din cartea domnului Dumitru, nu din dorinţa de a deschide o polemică, ci mai degrabă un dialog, la care invit şi alte persoane să-şi expună punctul de vedere în dorinţa de a lămuri unele aspecte ale istoriei noastre locale mai vechi sau mai noi.

Braţul Dunării care lega Galaţii de Histria prin Dinogeţia. (pag.17)
„Nu în ultimul rând trebuie avută în vedere chiar ipoteza existenţei unui braţ al Dunării, care lega Galaţii de Histria prin Dinogeţia, braţ astăzi colmatat. Fără această ipoteză admisă Histria nu avea rost să existe şi atunci cele trei localităţi, Histria, Dinogeţia şi Galaţi, jucau rolul comercial şi militar cel mai important pentru intrarea pe primul braţ navigabil al gurilor Dunării. Şi astfel cred că o altă perspectivă istorică trebuie să cuprindă cercetarea istoriei Galaţiului, în faza lui de apariţie.”
Ori ideea domnului Dumitru nu este nouă şi a fost expusă pe larg de alţi pasionaţi ai istoriei. Unul din ei, lingvistul Sorin Olteanu, a tratat subiectul pe larg în lucrarea sa "Delta Dunării la autorii antici". 
La timpul potrivit, în 2010, am demontat cu argumente ştiinţifice eroarea de amplasare a unui traiect al Dunării printr-o zona în care ea n-a curs niciodată, doar din dorinţa de a fi mai aproape de afirmaţiile autorilor antici privind amplasarea Histriei şi a insulei Peuke.
Harta judeţului Tulcea
Acum este cazul să ne ocupăm şi de teoria dlui. Săndel Dumitru, care mută acest braţ al Dunării chiar mai sus de Noviodunum şi anume la Dinogeţia. O privire aruncată pe o hartă a judeţului Tulcea pe care sunt marcate şi altitudinile ne lămureşte că între Galaţi şi Mahmudia, fluviul nu a avut altă cale de acces spre mare, tot malul sudic fiind mult mai înălţat decât cel nordic. Aşadar cota la care se află fluviul este net inferioară traseului propus atât de Săndel Dunitru cât şi de Sorin Olteanu. Între Valea Sorniacului, râu afluent al Dunării, deci spre Dinogeţia şi Valea Taiţii, râu afluent al Lacului Babadag din Complexul lagunar Razelm Sinoe, se interpune şaua apelor de la Dealul Teilor.
Harta nordului Dobrogei cu traseul apelor curgatoare.
Dacă facem apel la hărţi mai moderne, elaborate cu tehnologii digitale de scanare a suprafeţei terestre cu ajutorul sateliţilor vom constata că un astfel de traseu, evident de altfel pentru cei care cunosc cât de căt relieful Dobrogei de nord, este o fantezie fără acoperire ştiinţifică.
Harta altimetrica a noedului Dobrogei prin tehnologia GIS.
În concluzie nu a existat nici măcar în antichitate un braţ al Dunării care să treacă pe traseul propus de domnul Dumitru: Dinogeţia- Histria.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu