duminică, 24 februarie 2013

George Vlasto, (1820-1882), un gălăţean de vază

Fraţii Vlasto în Creta în timpul revoltei antiotomane
Jean şi George Vlasto au fost doi fraţi cretani, angajaţi în lupta împotriva stăpânii otomane din insula lor. Când mişcarea de independenţă a populaţie greceşti din insulă a fost înecată în sânge, cei doi s-au refugiat în România, la Galaţi, unde exista o puternica colonie grecească. Numai George a rămas pe malurile Dunării, unde ajutat de conaţionalii săi a intrat în afaceri bancare, devenind în câţiva ani cel mai puternic bancher local.  Succesul afacerilor financiare ale lui Georrge Vlasto a trecut repede graniţele Covurluiului. Între 1859 şi 1877 Vlasto a devenit cel mai bogat bancher din România. La Galaţi a reprezentat interesele Ţărilor de jos în calitate de consul.
Vlasto a avut mai multe prorietăţi în Galaţi, cea mai mare din ele fiind cea aflată în centrul oraşului, pe care s-a construit ulterior Parcul Municipal. Aici avea bancherul şi o casă uriaşă în care au funcţionat mai mulţi ani, până în 1930 servicii ale Primăriei Galaţi.
Totuşi averea cea mai mare bancherul gălăţean a investit-o în proprietăţi în Basarabia în oraşul Leova, unde deţinea mii de hectare de teren arabil. Ca urmare a războiului ruso-turc din 1877, Basarabia a fost integrată în imperiul rus şi toata averea lui Vlasto s-a dus pe apa Sâmbetei. Posesiunile sale din ţară sunt vândute la licitaţie imediat dupa declararea falimentului în 1878. În Monitorul Oficial nr. 208 din 20 Septembrie 1878, am găsit scoase la vânzare hotelul Budiştenu-Vlasto cu toate prăvaliile şi cofetaria, precum şi cele 9 încăperi ale apartamentului în care funcţiona societatea "România".
La scurt timp bancherul moare de supărare la Galaţi, unde este şi înmormântat. Deşi peste tot este specificat ca an al morţii 1884, documente descoperite recent de subsemnatul precizează că el era mort în 1882.
În Monitorul Oficial nr.211 de joi 16 Decembrie 1882 este trecută la rubrica "Anunciuri particulare" vinderea prin licitaţie a 1/2 moşie Leova, cu Cotuna Sârma din Basarabia, a defunctului George Vlasto, de către principesa Eufrosina Ghica, care avea ipoteca a jumatate de moşie, cealaltă jumatate fiind a moştenitoarei Elena Miron Vlasto, probabil soţia celui de-al treilea frate Vlasto, Miron Spiridon, stabilit la Bucureşti, unde a fost un bancher important. Anterior se vânduse prin licitaţie moşia Fundeni-Doamnei din Plasa Dâmboviţă printr-un anunţ din M.O. nr. 52 din 7 iunie 1881.
George Vlasto a fost un filantrop şi un sprijinitor al tinerilor greci din patrie sau din exil. A tipărit pe cheltuiala sa cărţi pentru şcolarii din Creta şi a oferit burse elevilor meritoşi.
În sfârşit un alt frate Vlasto, Emanuel, stabilit la Craiova, primea în 1878 "Crucea de cavaler" pentru meritele pe care le-a avut ca medic militar pe frontul Războiului de Independenţă. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu