marți, 25 martie 2014

Hărţile lui Bernard Wapowski

Cine a fost de fapt Bernhard Wapowski căruia îi datorăm prima menţionare a oraşului Galaţi pe o hartă europeană? Cât de mare este aceasta personalitate încât să merite ca un crater de pe Lună să-i poarte numele?
Născut în 1450 (Wikipedia), sau poate în 1470 (Geoforum), Wapowski a devenit cunoscut atât datorită prieteniei sale cu Nicolae Copernic, cu care s-a intersectat adesea pe coridoarele Universităţii Jagiellone din capitala Renaşterii poloneze Cracovia, cât şi ca secretar al regelui Sigismund I al Poloniei, "cel Bătrân". Este probabil ca relaţia dintre cei doi să dureze de pe vremea studiilor pe care ambii le-au facut în Italia.
Călător frecvent prin Polonia, dar şi prin ţările vecine, (funcţia de secretar regal fiind una de importanţă diplomatică considerabilă ce presupunea călătorii), Wapowski a fost cel care a pus bazele cartografiei poloneze, lucrările lui fiind sursă de inspiraţie pentru marii cartografi europeni de mai târziu: Munster, Mercator, etc.
Principalele hărţi elaborate de Bernhard Wapowski au fost: Polonia, Sarmaţia şi Scandinavia. Suntem direct interesaţi de primele două, care acoperă regiunea europeană de la Marea Baltică la Marea Neagră.
Harta Poloniei şi a Lituaniei
editata de Marcus Beneventanus la Roma în 1507

În harta Poloniei ("Tabvla Moderna Polonie, Vngarie, Bohemie, Germanie, Russie et Lithvanie") elaborată împreună cu Marcus Beneventanus în 1507, pe care Wapowski îl cunoscuse la Roma şi căruia îi furnizase date despre ţările vecine Poloniei, pentru reeditarea lucrării lui Ptolemeu "Geografia", cuprinde de fapt şi ţările române. La cotul Dunării este semnalată prezenţa oraşului "Brailowo", deşi amplasat greşit în aval de gura de vărsare a Prutului în Dunăre.
Harta Sarmaţiei sudice, Wapowski 1526
încercuit cu roşu: Galacz
Mai precise sunt hărţile desenate de Wapowski la Cracovia în 1526 şi gravate în lemn de pictorul Florian Unger. Cea numită "Tabula Sarmatie" compusă din două părţi Sarmaţia de sud şi cea nordică, cuprinde Europa de la Suedia până la Constantinopole şi pe ea găsim semnalată între Prut şi Siret localitatea "Galacz". Precizia unor înregistrări ne duce cu gândul că în cei 20 de ani de la elaborarea Tabulei Poloniei şi Lituaniei, Wapowski a călcat cu piciorul toate aşezările pe care le-a trecut pe hartă, iar însemnătatea portului Galaţi nu a trecut neobservată pentru cartograful polonez.
Nu se cunosc amănunte despre partea nordica a hărţii Sarmaţiei decât din corespondenţa lui Wapowski. La doi ani după tipărirea hărţii în 1528 un incendiu devastator distruge comorile Universităţii din Cracovia şi oraşul. Se pierd în flăcări matriţele lui Unger şi hărţile lui Wapowski şi peste ele se aşterne uitarea.
La sfârşitul secolului al XVI-lea regele Sigismund al III-lea Vasa impune arhivarea documentelor şi dedică pentru conservarea lor o fostă mină de sare. 
Aici, printre mii de documente va descoperi în 1932 dr. Kazimierz Piekarski fragmente din porţiunea sudică a Tabulei sarmatice. Şeful catedrei de cartografie a Universităţii din Varşovia, dr. Karol Buczek va publica în 1939 într-o revista de specialitate fragmentele descoperite, care astfel vor putea ajunge până la noi. Originalele vor arde în asediul efectuat de trupele germane asupra ghetoului din Varşovia în 1944.
Numeroase hărţi apărute după moartea lui Wapowski conţin elemente din hărţile lui. Se crede că principalul beneficiar ar fi fost Sebastian Munster, ale cărui hărţi seamană izbitor cu cele ale lui Waporwki.
Harta lui Munster din 1550.
Îi suntem datori lui Bernhard Wapowski ca şi lui George Reicherstorrfer pentru că ne-au scos din întunericul istoriei şi ne-au adus în paginile geografiei Renaşterii.
De ce nu apare Galaţiul la 1507, pe harta lui Wapowski? 
La 3 ani de la moartea marelui voievod Ştefan cel Mare oraşul Galaţi nu avea însemnătatea necesară de a fi trecut pe o harta europeană, probabil era un simplu sat. Sunt bine marcate Chilia şi Montcastro (Cetatea Albă), foste porturi comerciale româneşti ocupate de Baiazid al II-lea în 1484, după ce Ştefan le alipise Moldovei după alungarea muntenilor lui Vlad Ţepeş şi transilvănenilor lui Iancu de Hunedoara din Chilia.
În mai puţin de 20 de ani Galaţiul apare pe toate hărţile importante ale Europei, uneori fiind singurul port de la Dunărea de jos. Brăila devenită raia turcească dispare ca importanţă de pe hărţile epocii şi nici măcar nu mai este semnalată prezenţa ei.
Harta lui Munster din 1552.
se observă dispariţia Brăilei şi prezenţa Galaţiului.






Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu