Atlasului Ortelius din 1570

Astăzi 20 mai Google Doodle îl sărbătorește pe Abraham Ortelius cartograful flamand care a realizat în 1570 primul atlas modern al lumii, renumitul Thetrum Orbis Terrarum. 
Lucrarea apărută la Anvers conține 53 de hărți care acoperă toate continentele cunoscute la acea dată, (excepând Australia descoperită de europeni în 1606 și Antarctica înconjurată de James Cook abia între 1772-1774). Fiecare hartă are pe reversul ei o pagină scrisă despre teritoriul descris cu detalii geografice, istorice, care pot fi citite de oricine acum datorită internetului.
Evident că țările civilizate din occident bine cunoscute de geografii Renașterii sunt amplu tratate. La 1570 lumea civilizată se termina la Carpați singura provincie româneascî reprezentată în detalii fiind Transilvania, pe care se pot vedea și cteva localități din Muntenia (București, Târgoviște, Câmpulung, Pitești). Moldova este vizibilă doar pe harta mare a Europei, cu câteva orașe principale: Suceava, Fălciu, Putna, Huși, Lăpușna, iar Dobrogea doar cu orașele Tomis și Ninos (??) situat peste Dunăre în aria de confluență Siret-Prut.

Mai interesantă mi se pare semnalizarea unui oraș între Siret și Prut pe planiglob nenominalizat.

După zona de amplasare se pot lua în considerație mai multe localități de pe malul dobrogean al Dunării (Măcin, Troesmis, Dinogetia, Noviodunum). Având în vedere că sursele de informare ale cartografului flamand erau limitate la acea dată la hărți mai vechi și la descrieri istorice ale altor autori, pare foarte probabil ca localitatea semnalată să fie Isaccea (Noviodunum).

Legendele operațiiei cezariene I: Asclepios

Presupusă a fi numită după Iulius Caesar, operaţia de extragere a fătului din uterul matern este mult mai veche şi se regăseşte în practica medicală a multor popoare din regiuni geografice diferite, având probabil o origine comună în populaţiile neolitice (m-aş feri să le spun primitive, din considerente de respect pentru acei stramoşi ai nostri care au inventat roata, focul, locuinţele, cresterea animalelor, agricultura, arta şi medicina).

La baza a stat observaţia omului primitiv atunci când a omorât un animal şi când la deschiderea abdomenului s-a trezit în faţa unui pui viu. Probabil atunci a realizat că acest lucru este posibil și pentru fiinţele umane.

Numeroase surse istorice străvechi sau legende povestesc despre oameni născuţi prin tăierea abdomenului mamei lor atunci când aceasta murea la naştere, sau când travaliul ei prelungit punea în pericol viaţa fatului, mai ales în situaţiile unor prinţi sau regi. 

Astfel despre Asclepios zeul medicinii la vechii greci legenda spune ca a fost extras printr-o astfel de intervenție din pântecele mamei sale Coronis. Pe numele său Aegla, mama lui Asclepios era fata lui Flegias regelui lapiților, iar frumusețea ei i-a atras schimbarea numelui în Coronis, dar și atenția zeului Apollo care a lăsat-o însărcinată cu Asclepios. Dar cum zeul era mai mult plecat cu probleme fiind responsabil de muzică, poezie, arte, muze etc. Coronis s-a îndrăgostit de un tânar numit Ischis și i-a devenit acestuia iubită. Legendele povestesc că un corb care a văzut ce se întâmpla între Ischis și Coronis a zburat la Apollo și l-a informat despre trădarea iubitei sale. Furios zeul a rugat-o pe sora sa Artemis, zeița vânătorii să-i ucidă, lucru pe care acesta l-a făcut trimițând câte o săgeată în fiecare. Pentru a-și salva fiul zeul Apollo a coborât pe pământ și despicând abdomenul iubitei sale moarte l-a  scos pe Asclepios salvându-i astfel viața. Încredințat de Apollo centaurului Chiron pentru creștere și educație (asemeni lui Ahile, Tezeu, sau Iason), Aslepios va învăța de la acesta arta vindecarii bolilor substituindu-se ca zeu al medicinii profesorului său.