Rezistența bacteriană la antibiotice pentru anul 2014: datele statistice

Stafilococ auriu.

Săptămâna trecută E.C.D.C. (European Center for Disease Prevention and Control) a publicat studiul european privind rezistența bacteriană la antibiotice pentru anul 2014 la principalii microbi implicați în patologia umană și în special în infecții nosocomiale, supravegheați la nivel continental de rețeaua E.A.R.S.-Net. După ce citești raportul te iei cu mâinile de cap: România stă dezastruos la capitolul rezistență bacteriană, fiind la majoritatea speciilor bacteriene pe primul loc. Dincolo de datele statistice seci se ascund două mari probleme generate de acest fenomen: victime și pierderi materiale. O infecție cu un germene multiplu rezistent poate fi greu tratata, uneori chiar de loc, iar costurile sunt pe măsură: zeci și sute de mii de euro pentru tratarea unui caz. Prezentam mai în detaliu anul trecut consecințele rezistenței bacteriilor la antibiotice într-o lucrare accesibilă aici.
De atunci și până acum nimic nu s-a întâmplat, s-au schimbat miniștrii la sănătate, șefii la CNAS, dar bulibășeala din comerțul cu antibiotice a rămas, lipsa de responsabilitate a medicilor în a prescrie antibiotice este la fel de marcată, iar apetitul pârinților pentru antibiotice administrate copiilor la fel de mare. Dar să vedem datele:

• la toate speciile bacteriene incluse în studiu (E.coli, Klebsiella, piocianic, acinetobacter, pneumococ, stafilococ auriu și enterococ) România ocupă un loc fruntaș: peste 50% din microbii mai sus enumerați izolați la noi în țara rezistă cu succes la antibioticele admnistrate. 
• ca să va faceți o idee în România 56% din stafilococii aurii izolați sunt M.R.S.A. (rezistenți la meticilină), asta în timp ce în Olanda doar 0,3% din stafilococi sunt rezistenți, iar pe plan european media este de 17,4%. Diferența este dată de consumul de antibiotice: dacă în România cumperi penicilinele și derivatele lor mai moderne cum cumperi o pâine, în Olanda ai acces la antibiotic numai după o antibiogramă și numai cu rețetă. 58% din antibioticele vândute în România sunt tip penicilină, iar 40% din vânzările de antibiotice sunt amoxicilina și augmentin! Suntem pe primul loc în UE la acest capitol.
• la klebsielle stăm și mai rău: 66,5% rezistă la chinolone (ex. norfloxacină, ciprofoxacină), 67% la aminoglicozide (gentamicina, kanamicina etc.) și 73% la cefalosporine de ultima generație.
• piocianicul românesc este mai al dracului decât cel european: 60% din tulpini sunt rezistente la ceftazidim și cam tot pe atâtea sunt multiplu rezistente (la aminoglicozide, carbapeneme). Să ne amintim de recentul scandal național declanșat de prezența acestui microb în Spitalul de Arși unde sunt tratați răniții de la Colectiv.
• acinetobacter o specie bacteriană de care în urmă cu mai mulți ani doar auzisem, sau citisem prin articole de specialitate, dar care acum are tendința să pună stăpânire pe sălile de operații și pe saloanele din secțiile de ATI (anestezie-terapie intensivă) și despre care am scris mai de mult în legatură cu explozia de cazuri din 2011 de la Spitalul Judetean Galați: 78% din tulpinile românești rezistă la aminoglicozide, 77,7% sunt multiplu rezistente.
• 48% din tulpinile românești de pneumococ nu răspund la tratamentul cu eritromicină, clindamicină.
• enterococul, sau streptococul fecal este rezistent în proporție de 76,5% la aminoglocozide, iar ce este mai grav peste 25% din ei sunt rezistenți la unul din cele mai puternice antibiotice în uz: vancomicina.

va urma