Troglodiţii din Dobrogea

Harta lui Lorenz Fries 1535

Socotiţi de antici a fi oameni primitivi, barbari şi lipsiti de educaţie, cu o societate precară şi un mod de viaţă mai mult asemănător animalelor decât oamenilor, troglodiţii au fost localizaţi de-a lungul istoriei în mai multe zone ale lumii antice. Coasta Mării Roşii şi Cornul Africii, dar şi zona sahariană au fost dintotdeauna identificate ca locurile unde trăiau troglodiţii.

Numele le vine din greaca veche: „Τρωγλοδύται” însemnând: „cei care se ascund în peşteri”. O rudă foarte apropiată a omului, cimpanzeul este numit ştiinţific Pan Troglodyte, tocmai pentru a sublinia faptul că trogloditii aveau caractere apropiate de ale maimuţelor primate, şi invers. Atât de vehiculată a fost ideea că aceasta rasă de oameni există, încât Carol Linnaeus a descris-o ca fiind o specie umană separată: Troglodyta Bontii, dupa numele lui Jacob Bontius, cel care în 1658 descrisese acest humanoid, sub denumirea de Ourang Outang, Homo silvestris, cu alte cuvinte Urangutan.

Trogloditul lui Jacob Bonţius 1658.

Ştim de la Herodot că troglodiţii mâncau şerpi, şopârle şi alte reptile, ceea ce nu-i împiedica să fie cei mai iuţi alergători din lume, mai ales când erau alergaţi de garamanţi, duşmanii lor din nordul Africii. Autorii antici afirmau despre troglodiţi că formau clanuri, în care femeile erau la comun, îşi îngropau morţii sub movile de pietre pentru a nu fi dezgropati de animalele sălbatice, iar ca obiecte foloseau haine din blană neprelucrată de animale, ghioage, suliţe şi arcuri cu care se şi luptau între ei pentru păşuni, aceşti oameni având animale domestice pe care le păstoreau.

Dacă am umbla un pic la istoria omenirii asemănarea dintre troglodiţi şi oamenii primitivi ne-ar sări în faţă. Cel mai probabil dintre speciile de humanoizi preistorici, omul de Neandertal ar fi cel mai bun candidat. Aceasta specie a existat şi pe teritoriul ţării noastre, probabil cea mai veche urmă a lui din lume este cea din peştera Vârtop, din judeţul Alba, imprimată în mâlul calcaros pietrificat acum 50-60000 de ani, aşa că nu este exclusă nici existenţa lui în Dobrogea.

Ştim de la Strabon că troglodiţi existau şi în Sciţia, unde trăiau alături de crobizi în apropierea coloniilor greceşti Tomis şi Callatis.

Într-o hartă publicată la Strasbourg în 1535, Lorenz Fries trece troglodiţii cu aceleaşi carectere mari cu care trece: costobocii, cotensii sau alte triburi geto-dacice, pe o zona extinsa a Sciţiei Minor. Au existat sau nu oameni troglodiţi în Dobrogea?

Indiscutabil ca şi relief Dobrogea abundă în soluri calcaroase (13% din suprafaţă), apropape 1000 km pătraţi, reprezentând 21% din calcarele României. 

Dacă la asta adăugam şi stratul de loes care acoperă zone importante de din teritoriu, rezulta o posibilitate mare de existenţă a unor formaţiuni carstice. Numărul peşterilor dobrogene cunoscute trece de 60, unele din ele fiind foarte cunoscute, cum ar fi: peştera Sfântului Andrei, peştera lui Adam, peştera Gura Dobrogei, peştera Casian si altele.